Poliția de Frontieră

Republica Moldova închide majoritatea punctelor terestre de trecere a frontierei. Cele 17 care vor rămâne deschise

Începând de marți, 17 martie, din 81 de puncte terestre de frontieră rămân deschise 17 – 11 cu Ucraina și 6 cu România. Anunțul a fost făcut de președintele Igor Dodon, după ședința Centrului Unic de Comandă de gestionare a crizei provocate de virusul COVID-19. Într-un comunicat de presă publicat ulterior, Poliția de Frontieră a precizat care dintre punctele de trecere vor funcționa. 

Astfel începând cu data de 17 martie 2020, ora 00.00, se interzice autorizarea trecerii frontierei de stat moldo-ucrainene și din data de 17 martie 2020, ora 20.00, autorizarea trecerii frontierei de stat moldo-române, a cetățenilor străini pe sensul de intrare în Republica Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului.

Această restricție nu se va referi la cetățenii străini și apatrizii domiciliați sau cu ședere permanentă/temporară, conducătorii auto și personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor, echipajele aeronavelor/navelor și brigăzilor garniturilor de tren. La fel, excepție fac membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor international și membrii de familie ale acestora. Intrarea în Republica Moldova a altor categorii de cetățeni străini se va autoriza urmare a coordonării cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

La informarea oficială de către autoritățile de frontieră și vamale din România și Ucraina, cât și în baza deciziei autorităților naționale competente, mai multe puncte de trecere a frontierei de stat vor fi închise pe o perioadă nedeterminată.

La frontiera cu România

ÎNCHISE (16:00/14:03.20):

PTF Cahul – Oancea (rutier/internațional)

PTF Lipcani-Rădăuți-Prut (rutier/internațional)

ACTIVEAZĂ:

PTF Leușeni – Albița (rutier/internațional)

PTF Sculeni – Sculeni (rutier/internațional)

PTF Ungheni – Iaşi (fero/international)

PTF Giurgiulești-Galați (rutier/internațional)

PTF Giurgiuleşti-Galaţi (fero/internațional)

PTF Costești-Stânca (rutier/internațional)

La frontiera cu Ucraina (Ordin comun nr.200/28/01-3945)

ÎNCHISE (00:00/17.03.20)

Toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene cu statut local și interstatal

precum și:

PTF Ocniţa-Sokireanî (rutier/internațional)

PTF Larga-Kelmenţî (fero/internațional)

PTF Criva-Mamalîga (fero/internațional)

PTF Vulcăneşti-Vinogradovka (rutier/internațional)

PTF Basarabeasca-Serpniovo-1 (rutier/internațional)

PTF Larga-Kelmenţî (rutier/internațional)

PTF Cosăuţi-Iampoli (fluvial/internațional)

PTF Unguri-Bronniţa (rutier/internațional)

PTF Ceadîr-Lunga-Novîe Troianî (rutier/internațional)

PTF Pervomaisc-Kuciurgan (rutier/internațional)

PTF Goianul Nou-Platonovo (rutier/internațional)

PTF Hristovaia-Bolgan (rutier/internațional)

ACTIVEAZĂ:

PTF Otaci-Moghilev-Podolsk (rutier/internațional)

PTF Vălcineţ-Moghilev-Podolsk (fero/internațional)

PTF Ocniţa-Sokireanî (fero/internațional)

PTF Briceni-Rossoşanî (rutier/internațional)

PTF Criva-Mamalîga (rutier/internațional)

PTF Giurgiuleşti-Reni (rutier/internațional)

PTF Giurgiuleşti-Reni (fero/internațional)

PTF Etulia-Frikăţei (fero/internațional)

PTF Mirnoe-Tabaki (rutier/internațional)

PTF Palanca-Maiaki – Udobnoe (rutier/internațional)

PTF Tudora-Starokazacie (rutier/internațional)

Frontiera aeriană:

Reamintim că, din 12 martie 2020 a fost sistat transportul aerian cu Italia, cât și obligația către operatorii aerieni de a nu permite îmbarcarea călătorilor, care vin către Republica Moldova, cu escală, din Italia, China, Iran și Coreea de Sud. La fel, din data de 15 martie curent, ora 00:00, vor fi anulate rute cu Franța și Spania.

Din 17 martie curent, ora 00:00, va fi SISTAT TRAFICUL AERIAN prin punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internațional Chișinău, indiferent de direcție intrare sau ieșire din Republica Moldova.

NOTĂ:

Persoana care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova se obligă la respectarea următoarelor măsuri și reguli de comportament:

a) Să accepte procedura de control;

b) Să furnizeze angajaților Poliției de Frontieră informații complete și veridice despre:

– toate zonele (țările) prin care a călătorit în ultimele 14 zile;

– contactul cu persoanele diagnosticate cu infecția COVID-19;

– precum și alte informații relevante cu referire la starea generală de sănătate în ultima perioadă de timp;

c) Să completeze cu date veridice fișa epidemiologică pusă la dispoziție;

d) Să accepte izolarea de ceilalți pasageri (în cazul stării febrile sau semne clinice de infecție respiratorie);

f) Să respecte regulile stabilite la punctele de control și de trecere a frontierei de stat, precum și cerințele angajaților Poliției de Frontieră;

g) Să respecte cerințele medicale și de comportament comunicate de către medici/lucrătorii medicali/angajații Poliției de Frontieră/angajații Poliției, în legătură cu necesitatea transportării către o instituție medicală.

Amintim că duminică, 15 martie, bilanțul celor infectați cu COVID-19, în Republica Moldova a ajuns la 23 de persoane. Printre pacienți este și un copil.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: