Lilian Carp

Respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău – tergiversată. Rezultatele consultărilor de la Parlament

Izzet Eren, membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională, care a fost omorât în capitală a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. De asemenea, procesul de judecată privind respingerea statutului de azilant solicitat de acesta ar fi fost tergiversată de unii angajați ai Inspectoratului General pentru Migrație și judecători, care nu au aplicat procedura specială din lege care ar fi permis examinarea dosarului său în regim prioritar. Astfel, urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Precizările au fost făcute de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, în cadrul unei conferințe de presă din 15 iulie, după consultările cu reprezentanții mai multor instituții de stat referitor la cazul lui Izzet Eren. 

Potrivit lui Carp, Izzet Eren a ajuns Republica Moldova în mai 2022, prin regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale. „Practic, el a venit cu valul de refugiați care fugeau din calea războiului (invazia rusă din Ucraina – n. r.): a folosit această portiță”, a spus deputatul.

Pe 24 mai 2022, a parvenit o solicitare din partea ofițerului de legătură al Agenției Naționale pentru Combaterea Crimelor al ambasadei Marii Britanii la București despre faptul că cetățeanul turc, anunțat în căutare internațională prin Interpol pentru un șir de infracțiuni, în vederea extrădării și arestării, cu cea mai mare probabilitate, s-ar afla pe teritoriul țării noastre. În solicitare se menționa că acesta s-ar ascunde la domiciliul concubinei sale, cetățeancă străină, în vârstă de 35 de ani.

Două zile mai târziu, pe 26 mai 2022, poliția a stabilit locul aflării acestuia și l-a reținut, iar ulterior a fost plasat în Penitenciarul nr. 13 pentru extrădare.

În continuare, pe 30 mai 2022, Izzet Eren a solicitat azil în Republica Moldova, iar Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), pe atunci Biroul General pentru Migrație, a demarat procedurile de verificare și alte acțiuni, ce urmau a fi întreprinse conform legii. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat IGM că persoana respectivă se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil pe teritoriul țării noastre.

Deci, în acest caz, Serviciul de Informații și Securitate a acționat corect. A acumulat informația necesară referitor la această persoană, că reprezintă un risc un risc de securitate și a solicitat ca acestei persoane să nu-i fie acordat statutul de azilant”, a menționat Lilian Carp.

Pe 10 octombrie 2022, Direcția de azil și apatridie a IGM a emis actul administrativ individual defavorabil deciziei privind respingerea cererii de azil, în baza căruia urma ca lui Izzet Eren să nu-i fie acordat statutul de azilant. Lilian Carp a precizat că, în acea perioadă, existau 11 000 de dosare pentru examinare privind solicitarea azilului în țara noastră în contextul crizei refugiaților din Ucraina, însă legea prevede o procedură specială prin care dosarelor persoanelor care reprezintă risc li se dă prioritate. Această procedură specială, care ar fi permis examinarea dosarului cetățeanului turc în mod prioritar inclusiv în instanță, nu a fost însă pusă în aplicare de IGM.

Din această cauză s-au pututu folosi mai departe avocații ca să poată tergiversa dosarul în judecată. Atât judecătorii, cât și avocații, pentru că este procedură simplă, au folosit acest tertip juridic și au tărăgănat acest dosar. Și încă urma să ia o decizie Curtea de Apel abia în toamnă (toamna 2024 – n. r.)”, a comunicat deputatul.

Lilian Carp a precizat că, chiar și în termeni „normali”, decizia judecătorească privind respingerea cererii de azil ar fi trebuit să fie luată „de mult”. Potrivit lui, de faptul că acest lucru nu s-a întâmplat se fac vinovați unii judecători care „au anulat de la o ședință la alta” pronunțarea unei decizii.

De asemenea, Lilian Carp a declara că cetățeanul turc urma să stea în arest preventiv timp de 180 de zile, conform legii, aceasta fiind perioada în care se ia o decizie privind acordarea statutului de azilant sau nu, însă fiindcă procesul respectiv „a fost tărăgănat”, el s-a aflat după gratii peste 560 de zile.

Parlamentarul a menționat că Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități, care au găzduit consultările pe caz de la Parlament, au solicitat demararea unor anchete interne pentru stabili dacă angajații IGM și judecătorii din cauza cărora a fost tergiversată finalitate în dosarul lui Izzet Eren au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Rezultatele ar urma să fie prezentate celor două comisii parlamentare în decurs „de câteva săptămâni”.

***

Precizăm că Izzet Eren a fost omorât pe 10 iulie, în sectorul Rîșcani al capitalei, în timp ce se afla la o terasă. O persoană, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, a împușcat bărbatul. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Potrivit Procuraturii Generale, victima era condamnată la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: