Lilian Carp

Respingerea statutului de azilant pentru infractorul turc omorât la Chișinău – tergiversată. Rezultatele consultărilor de la Parlament

Izzet Eren, membru al unei grupări criminale și aflat în căutare internațională, care a fost omorât în capitală a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, prin regiunea transnistreană, în mai 2022 – odată cu valul de refugiați care au fugit de invazia rusă din Ucraina. De asemenea, procesul de judecată privind respingerea statutului de azilant solicitat de acesta ar fi fost tergiversată de unii angajați ai Inspectoratului General pentru Migrație și judecători, care nu au aplicat procedura specială din lege care ar fi permis examinarea dosarului său în regim prioritar. Astfel, urmează a fi demarate anchete interne pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Precizările au fost făcute de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, în cadrul unei conferințe de presă din 15 iulie, după consultările cu reprezentanții mai multor instituții de stat referitor la cazul lui Izzet Eren. 

Potrivit lui Carp, Izzet Eren a ajuns Republica Moldova în mai 2022, prin regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale. „Practic, el a venit cu valul de refugiați care fugeau din calea războiului (invazia rusă din Ucraina – n. r.): a folosit această portiță”, a spus deputatul.

Pe 24 mai 2022, a parvenit o solicitare din partea ofițerului de legătură al Agenției Naționale pentru Combaterea Crimelor al ambasadei Marii Britanii la București despre faptul că cetățeanul turc, anunțat în căutare internațională prin Interpol pentru un șir de infracțiuni, în vederea extrădării și arestării, cu cea mai mare probabilitate, s-ar afla pe teritoriul țării noastre. În solicitare se menționa că acesta s-ar ascunde la domiciliul concubinei sale, cetățeancă străină, în vârstă de 35 de ani.

Două zile mai târziu, pe 26 mai 2022, poliția a stabilit locul aflării acestuia și l-a reținut, iar ulterior a fost plasat în Penitenciarul nr. 13 pentru extrădare.

În continuare, pe 30 mai 2022, Izzet Eren a solicitat azil în Republica Moldova, iar Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), pe atunci Biroul General pentru Migrație, a demarat procedurile de verificare și alte acțiuni, ce urmau a fi întreprinse conform legii. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat IGM că persoana respectivă se află în căutare internațională și că trebuie să-i fie respins dreptul de azil pe teritoriul țării noastre.

„Deci, în acest caz, Serviciul de Informații și Securitate a acționat corect. A acumulat informația necesară referitor la această persoană, că reprezintă un risc un risc de securitate și a solicitat ca acestei persoane să nu-i fie acordat statutul de azilant”, a menționat Lilian Carp.

Pe 10 octombrie 2022, Direcția de azil și apatridie a IGM a emis actul administrativ individual defavorabil deciziei privind respingerea cererii de azil, în baza căruia urma ca lui Izzet Eren să nu-i fie acordat statutul de azilant. Lilian Carp a precizat că, în acea perioadă, existau 11 000 de dosare pentru examinare privind solicitarea azilului în țara noastră în contextul crizei refugiaților din Ucraina, însă legea prevede o procedură specială prin care dosarelor persoanelor care reprezintă risc li se dă prioritate. Această procedură specială, care ar fi permis examinarea dosarului cetățeanului turc în mod prioritar inclusiv în instanță, nu a fost însă pusă în aplicare de IGM.

„Din această cauză s-au pututu folosi mai departe avocații ca să poată tergiversa dosarul în judecată. Atât judecătorii, cât și avocații, pentru că este procedură simplă, au folosit acest tertip juridic și au tărăgănat acest dosar. Și încă urma să ia o decizie Curtea de Apel abia în toamnă (toamna 2024 – n. r.)”, a comunicat deputatul.

Lilian Carp a precizat că, chiar și în termeni „normali”, decizia judecătorească privind respingerea cererii de azil ar fi trebuit să fie luată „de mult”. Potrivit lui, de faptul că acest lucru nu s-a întâmplat se fac vinovați unii judecători care „au anulat de la o ședință la alta” pronunțarea unei decizii.

De asemenea, Lilian Carp a declara că cetățeanul turc urma să stea în arest preventiv timp de 180 de zile, conform legii, aceasta fiind perioada în care se ia o decizie privind acordarea statutului de azilant sau nu, însă fiindcă procesul respectiv „a fost tărăgănat”, el s-a aflat după gratii peste 560 de zile.

Parlamentarul a menționat că Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități, care au găzduit consultările pe caz de la Parlament, au solicitat demararea unor anchete interne pentru stabili dacă angajații IGM și judecătorii din cauza cărora a fost tergiversată finalitate în dosarul lui Izzet Eren au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Rezultatele ar urma să fie prezentate celor două comisii parlamentare în decurs „de câteva săptămâni”.

***

Precizăm că Izzet Eren a fost omorât pe 10 iulie, în sectorul Rîșcani al capitalei, în timp ce se afla la o terasă. O persoană, care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită, a împușcat bărbatul. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului și până în prezent nu a fost reținut. În același timp, poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei.

Potrivit Procuraturii Generale, victima era condamnată la 21,5 ani de închisoare în Marea Britanie pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: