Scopul alertelor false cu bombă este de a crea panică, de a induce frică în societate și de a testa capacitățile instituțiilor statului. O spune ministrul de interne, Ana Revenco, potrivit căreia în scurt timp Consiliului Suprem de Securitate (CSS) îi va fi propus un nou model de intervenție în cazul alertelor cu bombă. Noul mecanism este axat atât pe securitatea cetățenilor, cât și pe prevenirea perturbării activității instituțiilor pretins minate, notează IPN.
Revenco a subliniat că numărul alertelor false a crescut îngrijorător în acest an: „În cele 12 luni ale anului 2021 am avut 25 de alerte false, în acest an, doar în prima jumătate a anului avem deja 245 de intervenții, ceea ce înseamnă multă muncă pentru o mare parte din echipă”.
Ministra a spus că deja echipele de intervenție și-au modificat strategiile pentru a perturba cât mai puțin posibil activitatea entităților pretins minate. Un document oficial de intervenție și control va fi prezentat în curând CSS.
„Noi acum devenim tot mai buni în reacționare. Acum lucrăm la un mecanism nou care va fi propus secretariatului CSS, el este în proces de elaborare și este creat după modelul altor țări. Acest mecanism trebuie să asigure securitatea cetățeanului, dar și o bună funcționalitate a instituțiilor statului sau a instituțiilor din sfera economică. În paralel, au loc investigațiile”, a spus Revenco la emisiunea „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Revenco a precizat că misiunea de identificare a autorilor alertelor este complicată în condițiile în care anunțurile sunt făcute prin email. Datorită expertizei tehnice Europol, s-a reușit identificarea adreselor electronice ale autorilor unor mesaje false.
„Prima organizație cu care am făcut legătura din prima zi este Europol, pentru că ei dispun de laboratoare tehnologice avansate care ne permit să efectuăm expertiza tehnică mult mai rapid, ca să stabilim IP-urile, adresele de unde vin aceste alerte. Locațiile sunt identificate, dar este prematur să spunem cine stă în spatele acestor anunțuri și ce intenții are. Sunt jurisdicții străine, dar este prematur să tragem concluzii negru pe alb”, a conchis Revenco.
Amintim că, în scopul de a descuraja fenomenul anunțurilor privind alertele false cu bombă, Ministerul Afacerilor Interne a propus înăsprirea sancțiunilor pentru astfel de acțiuni ilegale. Dacă până în prezent alerta falsă cu bombă era pedepsită cu amendă sau închisoarea până la 2 ani, prin modificarea Codului Penal, pedeapsa este cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor a crescut până la 150 de mii de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
