Tudor Mardei / NewsMaker

„Riscați amendă, confiscare sau chiar închisoare”. Dragalin, către cei care participă în schema coruperii electorale 

Persoanele care și-au deschis conturi bancare în Rusia pentru a primi bani în schema coruperii electorale riscă amenzi, să le fie confiscate bunurile sau chiar închisoare. Precizările au fost făcute, pe 3 octombrie, de șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. Iar persoanele care denunță schema și cooperează cu organul de urmărire penală, a menționat Dragalin, pot fi eliberate de răspundere penală sau contravențională. Declarațiile au fost făcute după ce s-a raportat că 130 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au primit transferuri din Rusia pentru a influența inclusiv rezultatul scrutinului din 20 octombrie. 

Dragalin a spus că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei. Iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei.

Șefa Procuraturii Anticorupție a mai precizat că persoanele din cadrul partidelor care acceptă acești bani riscă până la 10 ani de închisoare și amenzi de 400 de mii de lei. Iar persoanele care participă activ la spălarea de bani, de exemplu la deschiderea unui cont bancar, riscă până la 10 ani de închisoare și o amendă de până la un milion de lei.

„Noi venim cu un mesaj foarte clar pentru fiecare persoană care până în ziua de azi și-a dat informația personală, deci ziua de naștere, IDNP, nume, prenume, ca să-și deschidă conturi bancare în Rusia… deci aceste persoane participă în această schemă. Noi cunoaștem cine sunt aceste persoane. (…) Am stabilit și ce sume de bani primesc pe conturile acestei bănci din Rusia. Să fie foarte clar, aceste persoane care au participat la acest lucru riscă nu doar o amendă, de peste 37 mii de lei, riscă să le fie confiscată contravaloarea tuturor transferurilor făcute pe contul străin. (…) Noi avem dreptul legal să punem sechestre aici, în Republica Moldova, pe proprietatea persoanei: mașină, teren, casă. (…) Riscați o amendă, confiscare sau chiar și închisoare”, a comunicat Dragalin.

Șefa Procuraturii a mai spus că persoanele care denunță schema și cooperează cu organul de urmărire penală, inclusiv predau lucrurile transferate lor într-un mod ilegal, pot fi eliberate de răspundere penală sau contravențională.

Ea a menționat că „foarte multe persoane au cooperat” și că „de aceasta se cunoaște foarte multe detalii” din schemă.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu, toate persoanele percheziționate pe 3 octombrie „au început să ofere declarații și să conlucreze cu organele de drept”.

***

În dimineața zilei de 3 octombrie, în Republica Moldova, au avut loc mai multe percheziții. Poliția a raportat că „persoanele afiliate organizației criminale, conduse de Ilan Șor” au fost instruite să racoleze oameni pentru participarea la scrutinul din 20 octombrie contra unor sume de bani. Cei racolați urmau să fie anunțați, în ajunul alegerilor, ce candidat să voteze și să aleagă opțiunea „Nu” la referendum. Grupul criminal organizat ar fi format inclusiv din persoane care se află pe teritoriul Federației Ruse, printre aceștia: 130 lideri teritoriali care dirijează activitatea grupului, 1 927 președinți de sector, peste 50 000 activiști și peste 70 000 simpatizanți.  Ultimii ar fi persoanele racolate și remunerate lunar cu sume de până la 1800 lei. Detalii AICI.

„O să fie scris pe cine să votăm”, „Ei au decis să o susțină pe asta” – sunt doar câteva fragmente din înregistrările audio prezentate de oamenii legii pe 3 octombrie, din schema desfășurată de „organizația criminală condusă de Ilan Șor”. Șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a spus că oamenii legii cunosc „candidații susținuți de Federația Rusă prin organizația criminală Șor” în scrutinul prezidențial din Moldova și au informat în acest sens Comisia Electorală Centrală. „E prematur să spunem că sunt candidați care trebuie excluși din cursă”, a spus la rândul ei șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Noi învinuiri în dosarul „Kuliok”, în care figurează Igor Dodon. Socialistul: „Încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe”

Igor Dodon, ex-președinte și lider al PSRM, este vizat de noi acuzații în dosarul „Kuliok”, aflat pe rol la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au modificat învinuirea și au adăugat acuzații de corupere pasivă, săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică, în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

„Reieșind din probele cercetate în ședințele de judecată, audierile martorilor, probele cercetate suplimentar și având în vedere toate actele procedurale – de la pornirea urmăririi penale până la 24 septembrie – am hotărât să emitem această ordonanță”, a declarat procurorul pe caz, Petru Iarmaliuc, transmite IPN.

Noile acuzații se referă la două episoade de corupere pasivă din perioada martie-iunie 2019. Potrivit acuzării, la 4 iunie 2019, Igor Dodon ar fi acceptat și primit, prin intermediari, mijloace financiare necuvenite în interesul unei organizații criminale. Trei zile mai târziu, pe 7 iunie, acesta ar fi pretins alte sume de bani, în proporții deosebit de mari, în beneficiul aceleiași structuri.

Procurorii mențin și acuzația privind organizarea acceptării, cu bună știință, a finanțării unui partid politic de către o organizație criminală.

De cealaltă parte, Igor Dodon respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării — o încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe și bazată pe fantezii politice — și solicită din nou timp”, a scris politicianul într-o postare pe rețelele de socializare.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 3 noiembrie.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în mai 2022, în baza unor înregistrări video realizate în iunie 2019, în care Igor Dodon apare alături de Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov.

Istoria dosarului „Kuliok”

Amintim că urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: