Ministerul Justiției

Riscurile referitoare la AI, reduse? Republica Moldova a semnat Convenția-cadru a Consiliului Europei

Republica Moldova, alături de alte opt țări și Uniunea Europeană, a semnat, pe 5 septembrie, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială (IA). Părțile au devenit primii semnatari ai acestui document. 

Ceremonia de semnare a Convenției-cadru a avut loc la conferința informală a miniștrilor Justiției din cadrul Consiliului Europei de la Vilnius, Lituania. Documentul a fost semnat de către nouă țări și o uniune economică: Andorra, Georgia, Islanda, Norvegia, Republica Moldova, San Marino, Regatul Unit, precum și Israel, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Semnătura din numele Guvernului Republicii Moldova a fost pusă de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Potrivit unui comunicat publicat de Ministerul Justiției, în cadrul ceremoniei de semnare, Veronica Mihailov-Moraru a declarat: „Această convenție este nu doar un instrument juridic, dar o promisiune de a ne asigura că inteligența artificială este dezvoltată și utilizată într-un mod care servește binelui public și sporește bunăstarea cetățenilor noștri. Republica Moldova este pentru promovarea echilibrului între inovație și protejarea drepturilor omului, democrației și statului de drept”.

Ministerul Justiției

Convenția-cadru a fost adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pe 17 mai 2024. Cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Uniunea Europeană și 11 state nemembre (Argentina, Australia, Canada, Costa Rica, Statele Unite ale Americii, Israel, Japonia, Mexic, Peru, Sfântul Scaun și Uruguay) au negociat tratatul. Reprezentanți ai sectorului privat, ai societății civile și ai mediului academic au contribuit în calitate de observatori.

Convenția-cadru prevede o abordare comună pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială sunt compatibile cu drepturile omului, democrația și statul de drept, permițând în același timp inovarea și încrederea, scrie Calea Europeană. Convenția include o serie de concepte-cheie din Actul UE privind inteligența artificială, cum ar fi o abordare bazată pe riscuri, transparența de-a lungul lanțului valoric al sistemelor de inteligență artificială și al conținutului generat de IA, obligații detaliate de documentare pentru sistemele de inteligență artificială identificate ca fiind cu risc ridicat și obligații de gestionare a riscurilor cu posibilitatea de a introduce interdicții pentru sistemele de inteligență artificială considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale.

Tratatul va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data la care cinci state semnatare, dintre care cel puțin trei membre ale Consiliului Europei, l-au ratificat. Țările din întreaga lume vor fi eligibile pentru a adera la acesta și se vor angaja să respecte dispozițiile sale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: