radiochisinau.md

România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import

Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici. Acest fapt au relevat datele Biroului Național de Statistică (BNS) privind comerțul exterior pentru șapte luni ale anului 2020. Astfel, conform Ministerului Economiei şi Infrastructurii (MEI), „România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import”.

Potrivit BNS, valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni ale anului curent, a constituit 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1, 326 miliarde de dolari.

De asemenea, volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. Drept urmare, soldul comercial al Republicii Moldova cu România în ianuarie-iulie 2020 s-a ridicat la 8,32 milioane de dolari. „Astfel, România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul întâi în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova”, estimează MEI.

Cel de-al doilea partener comercial al țării noastre din top zece țări ale Uniunii Europene este Italia, pe piața căreia, în perioada de referință, am exportat produse în valoare de 124,2 milioane de dolari și am importat mărfuri  în valoare de 192,7 milioane de dolari. Printre principalele țări europene, în care țara noastră își exportă produsele mai sunt Germania, Polonia, Cehia, Spania, Grecia, Bulgaria, Franța, Olanda.

În perioada de referinţă, exportul mărfurilor moldovenești pe piața CSI a însumat 220,8 milioane de dolari cu o pondere în totalul exporturilor de 16%, iar importurile au constituit 733,6 milioane de dolari. În Federația Rusă exporturile s-au cifrat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor rusești în țara noastră a însumat 337,61 milioane de dolari. Potrivit datelor pentru ianuarie-iulie 2020, pe piața belarusă am exportat mărfuri în valoare de 37,9 mln de dolari și am importat de 56,5 milioane de dolari. Pe piața ucraineană am exportat mărfuri în sumă de 33,7 mln de dolari și am importat în sumă de 276,3 mln de dolari.

”România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații. În continuare, Ministerul Economiei și Infrastructurii își îndreaptă eforturile asupra implementării unei agende bilaterale complexe cu toți partenerii existenți, precum și pe extinderea cadrului de cooperare comercial-economică cu cât mai multe țări pentru a oferi producătorilor noștri acces la noi piețe de desfacere”, a estimat ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean.

În celelalte țări ale lumii, în perioada ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 264,9 milioane de dolari și a importat în sumă de 829,6 milioane de dolari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot/Ziarul de Gardă

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol, persoanele în situații similare și soluții

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Eșanu a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Totodată, el a anunțat soluțiile care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”. „Legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”, a adăugat el.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este considerat un act de identitate. Menționăm că, potrivit Ministerului Apărării, tânărul a fost încorporat în armată pe baza certificatului de naștere. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid. „Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) El nu are statut de apatrid. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea)”.

Ulterior, Eșanu a spus că „ceea ce uită să spună domnul Costiuc este faptul că persoana are antecedente penale, deși stinse sau înțelegeri… dar el a avut antecedente”. „Întrebarea mea este: poate el intenționat nu-și dorește actul de identitate? Pentru că el a fost la noi anul trecut, în martie, la Căușeni. (…) El a primit de fapt același ghidaj pe care l-a primit și acum, numai că acum intervine partea cu susținerea probei la limba română și Constituție, și nu sunt sigur dacă el e apt să o facă”, a adăugat Eșanu.

Vicol „nu poate rămâne fără cetățenie”

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Eșanu a ținut să precizeze că Vicol „nu a fost declarat apatrid”. „Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului General pentru Migrație. Noi avem dreptul să identificăm cetățenii confirmați cu acte în regulă a Republicii Moldova. În cazul în care acest statut este incert, identificarea persoanei este responsabilitatea legală a Inspectoratului General pentru Migrație. Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află acum în această situație, directorul ASP a spus: „Astăzi avem între vârsta de 18 și 34 de ani, noi vorbim de perioada de independență – născuți din cetățeni ai Republicii Moldova în ’91 când au fost declarați incorpore toți cei care erau pe teritoriul țării, în jur de 26 de mii de persoane care dețin un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat. 26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți, întrucât foarte mulți din cei care au plecat n-au mai transcris actul de naștere al copiilor, având în vedere numărul mare de cetățeni care au plecat în ultimii 15-20 de ani”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”, dar „indiferent de cunoașterea sau necunoașterea limbii, persoana născută din cetățeni ai Republicii Moldova trebuie să beneficieze de acest drept”. „Presupun că pentru aceste categorii, persoane născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și ar putea fi implementate. Modificările se vor produce „foarte curând”. „Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a adăugat Eșanu.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: