president.gov.ua

România solicită „clarificări”, după un discurs al președintelui Zelenski, cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei

Secretarul de stat al României, Dan Neculăescu, a solicitat de la ambasadorul Ucrainei în România clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, se arată într-un comunicat publicat de Ministerul de Externe de la București, astăzi, 23 ianuarie. 

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniază „necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei” și „și-a exprimat surprinderea” față de referirile la România a președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, se mai arată în comunicat.

Precizăm că, miercuri, 22 ianuarie, preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a făcut un apel la solidaritate către conaţionali într-un discurs cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei, în care susţine, printre altele, că „Bucovina de Nord a fost luată de români”, potrivit discursului publicat pe pagina administrației prezidențiale.

„Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte. Curând, RPU a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost luată de trupele poloneze. Bucovina de Nord – de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia. Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici”, a spus şeful statului ucrainean în discursul postat pe site-ul preşedinţiei

Teritoriul Bucovinei a făcut parte din Principatul Moldovei, până când, în urma tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a încheiat războiul ruso-turc (1768-1774), a fost cedat Imperiului Habsburgic. În 1774, 10.442 de kilometri pătrați din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexați de Imperiul Habsburgic. După destrămarea imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, în 1918, act recunoscut internațional prin Tratatul de pace cu Austria, încheiat la Saint-Germain-en-Laye, pe 10 septembrie 1919, între aliații din Primul Război Mondial și nou creata Republică a Austriei. În 1940, Bucovina de Nord, Basarabia și Ținutul Herța, au fost încorporate în Uniunea Sovietică (partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la Republica Socialistă Sovietică Ucraineană), prin Pactul Ribbetrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939. Destrămarea URSS a avut loc pe 26 decembrie în 1991, scrie Europa Liberă.

Actul Zlukî (Sluca) nu a putut să intre efectiv în vigoare. Republica Populară Ucraineană, parțial recunoscută internațional, a fost invadată de armata bolșevică, Kievul fiind ocupat la scurt timp după semnarea actului, și incorporată viitoarei Uniuni Sovietice.

Pe 21 ianuarie 1999, președintele Ucrainei de la acea vreme, Leonid Kucima, a dat un decret prin care „Ziua Unirii Ucrainei” se sărbătorește în fiecare an pe 22 ianuarie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

president.gospmr

Tiraspolul ar putea prelungi starea de urgență cu încă 2 luni. Krasnoselski: situația economică rămâne dificilă

Tiraspolul ar putea prelungi starea de urgență în economie până pe 9 august. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a făcut această propunere în cadrul unei ședințe cu subalternii săi, în cadrul căreia a constatat că situația economică din stânga Nistrului „rămâne dificilă”. Un „decret” în acest sens a fost transmis așa-zisului Soviet Suprem, care urmează să se pronunțe într-o ședință extraordinară.

În cadrul ședinței convocate de Krasnoselski pe 8 iulie, au participat reprezentanții așa-numitului guvern și soviet suprem local, precum și reprezentanții comisiei special formate pentru elaborarea măsurilor anticriză.

Potrivit administrației de la Tiraspol, discuțiile s-au axat pe menținerea locurilor de muncă, susținerea întreprinderilor industriale – în special a celor orientate spre export – și reducerea cheltuielilor publice. Krasnoselski susține că, în actualele condiții, este dificil de prognozat veniturile bugetare, iar autoritățile trebuie să decidă care cheltuieli pot fi amânate și care sunt esențiale.

Potrivit sursei citate, Tiraspolul continuă să opereze modificări la „bugetul” pentru anul 2025, precum și să elaboreze „proiectului bugetului pentru 2026”, în conformitate cu noile realități economice.

Criza în regiunea transnistreană: de la ce a pornit, cine e de vină și ce consecințe are

Amintim că regiunea transnistreană a instituit, pe 11 iunie, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie. Tiraspolul a invocat, drept motiv, reducerea livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului.

O săptămână mai târziu, autoritățile de facto de la Tiraspol au recunoscut că situația economică din stânga Nistrului este una critică: rezervele financiare au fost epuizate, iar executarea „bugetului local” este imposibilă „din cauza crizei energetice și a contextului geopolitic”.

Astfel, după ce, la sfârșitul lunii mai, Tiraspolul a anunțat că cadrele didactice își vor primi indemnizațiile de concediu pentru vara anului 2025 în două tranșe egale –  justificând decizia prin lipsa fondurilor în așa-zisul buget al regiunii – așa-zisele autorități din stânga Nistrului au anunțat, pe 20 iunie, că și bugetarii din regiunea transnistreană își vor primi salariile, din 1 iulie, în două părți egale.

La începutul lunii iulie, proprietarul holdingului „Sheriff” din regiunea transnistreană, Victor Gușan, a alocat aproximativ 2 milioane de dolari din fonduri proprii administrației orașului Tiraspol – „pentru rezolvarea problemelor gospodărești”. Înseamnă asta că „situația este, într-adevăr, foarte rea” pe malul stâng? Este un semnat adresat Moscovei? Sau Chișinăului? Sau doar un gest dictat de convingeri personale? — detalii în analiza NM.

Precizăm în acest context că, anterior, Biroul politici de reintegrare a declarat pentru NM că a oferit sprijin pentru populația regiunii, însă administrația nerecunoscută nu a dat curs propunerilor: „Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”.

***

Amintim că Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului, dar s-a răsfrâns și asupra malului drept.

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.

Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: