Inquam Photos / George Călin

România: Șoșoacă, cunoscută în special pentru mesaje pro-ruse, scoasă din cursa prezidențială. Reacție: „Rușine trădătorilor”

Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale din România. Decizia a fost luată de Curtea Constituțională a țării, scrie Europa Liberă România. În reacție, Șoșoacă a spus că „România este în cea mai cumplită dictatură” și că „din acest moment, numai poporul mai poate salva România și întreaga Europă”. „Rușine trădătorilor”, s-a adresat aceasta către judecătorii Curții Constituţionale. 

Judecătorii Curții Constituţionale au anunţat pe 5 octombrie că au admis, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate în privința Dianei Iovanovici-Şoşoacă şi au anulat Decizia Biroului Electoral Central din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale candidatei la alegerile prezidențiale. Hotărârea este definitivă.

Într-o reacție pe rețelele de socializare, Șoșoacă a scris: „România este în cea mai cumplită dictatură. (…) Am dus și duc cea mai cumplită luptă cu sistemul dictatorial de la București, Bruxelles, Strasbourg, Tel Aviv, Washington! (…) Din acest moment, numai poporul mai poate salva România și întreaga Europă”.

„Rușine trădătorilor”, a comunicat ea, adresându-se către judecătorii Curții Constituţionale.

Presa română scrie că Biroul electoral central de la București a înregistrat 19 candidaturi pentru alegerile prezidențiale. Doar șapte dintre ele au fost deja validate, două sunt definitiv respinse iar restul, în analiză. Până în prezent, Biroul a respins înregistrarea lui Miron Cosma și a validat șapte candidaturi, depuse până joi: George Simion, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Călin Georgescu, Kelemen Hunor, Mircea Geoană, Diana Şoşoacă. Cea din urmă nu poate candida, conform deciziei Curții Constituționale.

***

Pe 24 iunie 2024 s-a anunțat că Diana Iovanovici-Şoşoacă, cunoscută în special pentru mesaje pro-ruse și care în urma alegerilor din 9 iunie a devenit europarlamentar din partea Partidului SOS România, va candida și la Președinția statului român. Candidatura acesteia a fost susținută „cu unanimitate de voturi” de reprezentanții partidului.

Diana Iovanovici-Șoșoacă este o avocată română, senatoare în legislatura 2020-2024, afiliată partidului S.O.S. România. Este cunoscută, în special, pentru mesajele sale pro-ruse și pentru că este invitată frecvent la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România. „Opriți războiul, vesticilor!”, a scris ea pe o rețea de socializare, urmare a unei vizite la Ambasada rusă pentru a sărbători Ziua Națională a Rusiei alături de ambasadorul rus la București.

În martie 2023, senatoarea Diana Șoșoacă a cerut anexarea prin lege a teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina. Drept reacție, la câteva zile după, Ucraina a anunțat că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Diana Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”. Șoșoacă a fost inclusă în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”. Reprezentanții platformei online susțineau că Șoșoacă colaborează cu Serviciile speciale rusești. Ulterior, Șoșoacă a depus un proiect de lege pentru unirea României cu Republica Moldova. Mai mult, senatoarea declara că România ar trebui să negocieze acest lucru la pachet cu anexarea teritoriilor din Ucraina. În octombrie 2023, Șoșoacă anunța că va face „spectacol” în Parlamentul României, cu ocazia discursului pe care președintele Ucrainei Vladimir Zelenski urma să-l susțină.

În iulie 2024, Şoşoacă a fost dată afară din Parlamentul European după ce a provocat un scandal. S-a întâmplat în timpul ședinței la finalul căreia se decidea dacă Ursula von der Leyen rămâne președinta Comisiei Europene. „Indisciplina și încălcarea regulilor se sancționează imediat”, a menționat europarlamentarul Siegfried Mureșan cu privire la incident. De cealaltă parte, Șoșoacă a declarat că a fost dată afară după ce și-a făcut apariția cu o icoană.

În septembrie, eurodeputata a avut un discurs antivaccinist în Parlamentul European, în timpul unei dezbateri pe tema variolei maimuței (Mpox) și a măsurilor pe care UE ar trebui să le ia în fața acestei amenințări. Fosta senatoare română a acuzat Uniunea Europeană că vrea să declanșeze o nouă pandemie, după cea de Covid-19, și a spus că ea se va opune, pentru că „Dumnezeu nu e vaccinat” și 88% dintre români nu sunt vaccinați. La finalul intervenției i-a fost oprit microfonul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Oficial: Moldova a deschis negocierile cu UE pentru încă 17 capitole. Declarații după reuniunea de la Luxemburg (LIVE)⚡️⚡️⚡️

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă două grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Reuniunea a avut loc pe 13 octombrie, la Luxemburg. NewsMaker transmite în direct declarațiile comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, ministrului de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne, și viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Cele două grupuri cuprind 17 capitole de negociere. După deschiderea grupului „Valori fundamentale”, pe 15 iunie, și a celui privind relațiile externe, pe 14 iulie, numărul capitolelor deschise ajunge, astfel, la 24 din cele 33.

Chișinăul intră „într-o cursă contra cronometru”? Reacții la Chișinău

Premierul Vasile Tofan a fost primul oficial de la Chișinău care a anunțat deschiderea celor 17 capitole. Oficialul spune că evenimentul este un pas important, dar avertizează că urmează o etapă și mai solicitantă. Potrivit lui, acum Moldova este „într-o cursă contra cronometru” pentru a încheia negocierile de aderare până în 2028.

„Hotărârea noastră de a merge în UE este mai puternică decât obstacolele care ne stau în față. Vrem ca cetățenii și antreprenorii din Moldova să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități ca în orice stat membru. Mulțumesc tuturor colegilor implicați în acest proces și felicitări nouă, tuturor, pentru acest progres. Continuăm drumul spre Uniunea Europeană!”, a scris Tofan pe rețele.

Și președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a salutat decizia celor 27 de state membre și le-a mulțumit celor implicați în pregătirea aderării.

„Decizia celor 27 de state membre arată că progresele noastre sunt recunoscute și că putem înainta atunci când ne facem bine temele. Vă mulțumesc, dragi prieteni europeni, pentru sprijin și pentru că munca moldovenilor este răsplătită. Noi vom munci în continuare, cu mai multă determinare, pentru a pregăti țara de aderare. Să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Să fim generația care duce Moldova în marea familie europeană!”, a scris Grosu pe rețele.

Ce beneficii vor aduce cetățenilor cele două capitole

Grupul „Piața internă” cuprinde nouă capitole și vizează libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Moldova trebuie să-și alinieze legislația și standardele la cele europene în domenii precum siguranța produselor, protecția consumatorilor, concurența, serviciile financiare și sănătatea publică.

Printre beneficiile urmărite se numără mai multe oportunități de muncă și afaceri în UE, recunoașterea calificărilor profesionale în condițiile normelor europene, protejarea drepturilor sociale și accesul companiilor moldovenești la o piață de peste 450 de milioane de consumatori.

Grupul „Competitivitate și creștere incluzivă” cuprinde opt capitole. Acesta include transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Reformele asumate urmăresc modernizarea economiei, consolidarea drepturilor angajaților, dezvoltarea serviciilor digitale, îmbunătățirea educației și alinierea politicilor fiscale și vamale la cele ale UE.

Ce urmează după deschiderea capitolelor

Deschiderea negocierilor nu înseamnă încheierea reformelor, precizează Biroul de reintegrare. Republica Moldova va trebui să îndeplinească angajamentele asumate, reflectate în Programul Național de Aderare, iar UE va evalua progresele înregistrate și respectarea condițiilor pentru închiderea negocierilor.

În paralel, vor fi negociate perioadele de tranziție solicitate de Guvern. Acestea ar permite aplicarea treptată a unor reguli europene după aderare, în domenii justificate și pentru intervale limitate.

Moldova urmărește și accesul la anumite oportunități înainte de aderare. Printre obiective se numără recunoașterea semnăturilor electronice moldovenești în cadrul mecanismului european relevant, obținerea statutului de țară asociată la Erasmus+ și participarea mai strânsă la sistemele europene de protecție a consumatorilor, securitate socială și supraveghere financiară.

***

Reamintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.

Chișinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: