Facebook/Guvernul României

„Ruptă din context”. Munteanu, aflat la București, a explicat declarația controversată despre pensiile din România

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a făcut clarificări referitor la exprimarea sa controversată despre situația din sistemul de pensii al României, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său român, Ilie Bolojan, pe 13 noiembrie, la București. Șeful Guvernului de la Chișinău a spus că afirmația sa a fost „ruptă din context” și a subliniat că orice succes al României îl bucură.

Am avut recent o exprimare ruptă din context ce a generat multe interpretări. Vreau să știți că România este într-atât de legată de soarta noastră și noi suntem legați de soarta României, încât orice succes ne bucură deopotrivă și orice regres ne îngrijorează foarte mult pe toți. Mulți ani la rând, mai ales de când România a aderat la UE, am urmărit cu admirație și bucurie progresele dvs., ritmul cu care se dezvoltă economic societatea românească. România era un reper pentru noi și ne bucurăm împreună pentru ea. Iar acum, în ultimii ani, am început să ne bucurăm și pentru succesele Moldovei”, a declarat Alexandru Munteanu.

Precizările premierului Munteanu se referă la o afirmație pe care a făcut-o pe 31 octombrie, în cadrul ședinței Parlamentului, când a venit să solicite vot de încredere pentru a forma noul Guvern.

Deputatul comunist Andrei Godoroja i-a cerut explicații despre discrepanțele dintre pensiile înalților demnitari, ale funcționarilor cu statut special și ale pensionarilor din sectorul real al economiei. În răspuns, Munteanu a declarat: „Cu siguranță ne vom uita cu o revizuire totală la tot ce a fost și ce va. Am avut posibilitatea să discut puțin cu omologul meu din România. Situația în România este mult mai rea decât la noi, în Republica Moldova, și asta mă bucură”.

Amintim că, astăzi, 13 noiembrie, Alexandru Munteanu întreprinde o vizită oficială la București.

Prim-ministrul s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, apoi cu omologul său, Ilie Bolojan, Oficialii de peste Prut au reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și proiectele comune ale celor două state și continuarea consolidării relațiilor bilaterale.

Șeful Guvernului de la Chișinău mai are planificate întrevederi cu parlamentari și familia regală a României.

Aceasta este prima vizită externă a lui Alexandru Munteanu în calitate de premier.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: