Profimedia

Rusia a adoptat sancțiuni față de Joe Biden și Antony Blinken

Rusia a adoptat sancțiuni față de conducerea SUA. În lista celor vizați sunt deocamdată 13 nume, inclusiv cel al președintelui american Joe Biden și al secretarul de stat Antony Blinken. Anunțul a fost făcut pe 15 martie de Ministerul rus de Externe.

„Drept răspuns la sancțiunile fără precedent, care interzic, pe lângă altele, intrarea în SUA a persoanelor cu funcții de răspundere în Federația Rusă, din 15 martie, în „lista neagră” a Rusiei sunt incluși, drept reacție, președintele Joe Biden, secretarul american de stat Antony Blinken, ministrul Apărării Lloyd Austin…”, se arată în declarația MAE-ului rus.

Diplomații ruși au argumentat că au luat această decizie „inevitabilă” drept urmare a „cursului rusofob adoptat de Administrația actuală a SUA, care în încercarea disperată de a-și păstra supremația americană, a recurs, renunțând la orice decență, la izolarea deschisă a Rusiei”.

În listă au fost incluși:

1. Joseph Robinette Biden – președintele SUA
2 Anthony John Blinken – secretarul american de stat
3. Lloyd James Austin – secretarul american al Apărării
4. Mark Alexander Milley – președinte al șefilor de Stat Major
5. Jacob Jeremiah Sullivan – consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională
6. William Joseph Burns – directorul CIA
7. Jennifer Rene Psaki – secretarul de presă al Casei Albe
8. Daleep Singh – adjunctul consilierului președintelui SUA pe probleme de securitate națională
9. Samantha Jane Power – directorul Agenției pentru dezvoltare internațională
10. Robert Hunter Biden – fiul președintelui SUA
11. Hillary Diane Rodham Clinton – fost secretar de stat al SUA
12. Adewale Adeyemo – adjunctul ministrului Finanțelor al SUA
13. Reta Jo Lewis – președinta Băncii SUA de import-export

„În timpul apropiat vor urma noi anunțuri despre extinderea listei de sancțiuni și completarea acesteia cu funcționari americani, militari, legislatori, oameni de afaceri, experți și persoane mediatice, rusofobe sau care diseminează ură față de Rusia”, se mai arată în declarația Moscovei.

De asemenea, MAE-ul rus a anunțat că vor fi luate decizii care „vor viza domeniul financiar-bancar pentru protecția economiei ruse și asigurarea dezvoltării constante a acesteia”.

***

Anterior, SUA, UE, dar și numeroase alte state au adoptat sancțiuni față de Rusia, în contextul invaziei Ucrainei. Pe 24 martie, președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat inițierea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, cu scopul demilitarizării și „denazificării” acestei țări. Potrivit datelor ONU, deja peste 3 mln de oameni au părăsit Ucraina, pentru a fugi de război. Moscova refuză să califice acțiunile militare drept „război” și susține că nu atacă cartierele civile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: