Wikipedia

Rusia a fost condamnată la CEDO pentru moartea fostului agent FSB, Alexandr Litvinenco. Suma pe care trebuie să o achite

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Rusia pentru moartea fostului locotenent-colonel al Serviciului Federal de Securitate, Alexandr Litvinenco. Acesta a fost otrăvit cu poloniu radioactiv, la Londra, unde s-a refugiat după ce l-a criticat pe Vladimir Putin. Informația a fost publicată pe site-ul Înaltei Curți.

CEDO a stabilit că autoritățile ruse au încălcat dreptul lui Litvinenco la viață și nu au anchetat eficient circumstanțele uciderii sale.

„Decesul lui Litvinenco a constituit rezultatul unei operațiuni planificate și complicate, care a inclus achiziționarea unei substanțe mortale, organizarea călătoriei [foștilor agenți FSB] Lugovoi și Kovtun și multiple tentative de a introduce otrava  <…> Atunci cînd Lugovoi și Kovtun l-au otrăvit pe Litvinenco, aceștia au acționat în calitate de agenți ai statului pârât”, se arată în decizia judecătorilor CEDO.

Judecătorii au ajuns la concluzia că cei care l-au otrăvit pe Litvinenco au acționat nu în conformitate cu propria voință, ci la indicația altei persoane și au utilizat pentru crimă izotopul radioactiv rar poloniu-210, la care se poate obține acces doar cu ajutorul autorităților. Justiția a mai arătat că doar Rusia putea să îi dorească moartea fostului locotenent al FSB.

„Pe durata investigațiilor au fost analizate minuțios și respinse câteva teorii cu privire la fețele care ar fi putut să îi dorească moartea lui Litvinenco, ceea ce a făcut ca teoria cu privire la implicarea statului să fie singura acceptabilă”, se mai arată în hotărâre.

De asemenea, CEDO a ajuns la concluzia că motivul pentru care ancheta cu privire la decesul lui Litvinenco din partea Rusiei s-a dovedit a fi ineficientă este că, încă de la început, organele de drept au stabilit că nu au fost înregistrate furturi din incinta uzinei unde se producea poloniu-210, iar apoi i-a „reabilitat” pe Lugovoi și Kovtun pentru implicare în crimă și a indicat că „alți suspecți nu sunt luați în considerare”. Abia ulterior a fost făcut un demers către Marea Britanie, prin care s-a cerut ajutor în cadrul investigației.

CEDO a obligat Rusia să îi achite suma de 100 de mii de euro văduvei lui Litvinenco în calitate de prejudiciu moral și 22,5 mii de euro în calitate de cheltuieli judiciare.

În noiembrie 2020, Marina Litvinenco a depus o plângere la CEDO și a cerut compensații de 3,5 mln de euro din cauza faptului că soțul său a fost otrăvit.

***

Soții Litvineko s-au refugiat la Londra după ce Aleksandr, fost locotenent-colonel al Serviciului Federal de Securitate, a vorbit public despre legăturile FSB cu crima organizată. Serviciul era condus pe atunci de Vladimir Putin. La o conferință de presă, la Moscova, în 1998, Litvinenko a mai dezvăluit că superiorii i-au cerut, cu un an mai devreme, să-l asasineze pe magnatul Boris Berezovski.

Alexandr Litvinenco a decedat în 2006, la Londra. Medicii au stabilit că a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă, care i-a afectat măduva osoasă. Potrivit anchetei oamenilor legii din Marea Britanie, otrava i-a fost pusă în ceai.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu este clar dacă erau false”: Perciun, despre cazul medicilor din România suspectați că ar fi obținut fraudulos diplome la Chișinău

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF) din Chișinău trebuie să-și revizuiască procesul de verificare a unor documente. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru NM de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în contextul scandalului diplomelor în care este vizată universitatea. Potrivit ministrului, „încă nu este clar dacă diplomele erau false”. „Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care o efectuau acolo”, a spus oficialul.

Într-un interviu pentru NewsMaker, Perciun a fost întrebat dacă Ministerul Educației a desfășurat o anchetă internă în cazul suspiciunilor de rezidențiat fictiv la universitatea din Chișinău.

„În acest caz, încă nu este clar dacă diplomele erau false. Universitatea de Medicină a efectuat o anchetă. Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care o efectuau acolo. Cred că universitatea va modifica procedurile interne și, pe viitor, va verifica mai atent acest aspect”, a răspuns ministrul.

Potrivit lui Perciun, „problema este că fie spitalele din România au emis astfel de documente, fie le-au falsificat complet studenții”. „Oricum ar fi, Universitatea de Medicină trebuie să revizuiască procesul de verificare a unor astfel de documente. Poate ar fi util să se acorde acreditare altor instituții sau să se stabilească o colaborare directă cu spitalele care oferă practica. Sau, eventual, să se elimine complet această posibilitate, astfel încât rezidențiatul să se desfășoare integral”, a mai spus ministrul.

***

Pe 5 noiembrie, Ministerul Public român a anunțat percheziții la sediul unei instituții publice și la locuințe din București și din mai multe județe, într-o anchetă ce vizează medici care au cerut Ministerului Sănătății din România recunoașterea titlurilor de calificare obținute la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând diplome de medic specialist de absolvire a rezidențiatului. Potrivit ministerului, studiile de rezidențiat, ce presupuneau prezență fizică, nu au avut loc în realitate, medicii aflându-se în România, unde lucrau cu normă întreagă. Perchezițiile au fost efectuate „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii”. Ulterior, Ministerul român al Sănătății a confirmat că perchezițiile au vizat și sediul său.

În aceeași zi, ministrul Sănătății din R. Moldova și fostul rector al universității vizate, Emil Ceban, a declarat că informațiile despre rezidențiat fictiv sunt false. „Dacă un student lipsește mai mult de 2-3 zile, sistemul generează automat o alertă”, a spus Ceban. Tot pe 5 noiembrie, universitatea din R. Moldova a declarat că „s-a autosesizat și va iniția o anchetă internă”.

Pe 7 noiembrie, publicația G4Media a scris că diplomele vizate poartă semnătura lui Emil Ceban. În reacție, Ceban a declarat că a semnat anual mii de diplome și că nu a avut niciodată motive să pună la îndoială autenticitatea lor. Și numele deputatului PAS, Adrian Belîi, a apărut pe unele diplome. Acesta a spus că n-a făcut nimic decât să-și exercite atribuțiile funcționale, conform ordinului sau fișei de post.

Tot pe 7 noiembrie, Emil Ceban a solicitat Centrului Național Anticorupție să investigheze cazul. În aceeași zi, Ceban a spus că diplomele universității se acordă pe baza unui dosar complex, care include și „copia diplomei de studii medicale emisă de autoritatea din statul de origine a rezidentului”. El a precizat că, dacă autoritățile române constată că unele documente eliberate de instituțiile din România nu corespund cerințelor, USMF va revizui dosarele. În același timp, Ceban a spus că, în perioada pandemiei, universitatea a permis desfășurarea unei părți din practica medicală în instituții din țara de origine a rezidenților. Potrivit lui Ceban, în acest sens, rezidenții au prezentat documentația solicitată care atestă că au efectuat activitatea practică în instituții medicale din România.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: