Wikipedia

Rusia a fost condamnată la CEDO pentru moartea fostului agent FSB, Alexandr Litvinenco. Suma pe care trebuie să o achite

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Rusia pentru moartea fostului locotenent-colonel al Serviciului Federal de Securitate, Alexandr Litvinenco. Acesta a fost otrăvit cu poloniu radioactiv, la Londra, unde s-a refugiat după ce l-a criticat pe Vladimir Putin. Informația a fost publicată pe site-ul Înaltei Curți.

CEDO a stabilit că autoritățile ruse au încălcat dreptul lui Litvinenco la viață și nu au anchetat eficient circumstanțele uciderii sale.

„Decesul lui Litvinenco a constituit rezultatul unei operațiuni planificate și complicate, care a inclus achiziționarea unei substanțe mortale, organizarea călătoriei [foștilor agenți FSB] Lugovoi și Kovtun și multiple tentative de a introduce otrava  <…> Atunci cînd Lugovoi și Kovtun l-au otrăvit pe Litvinenco, aceștia au acționat în calitate de agenți ai statului pârât”, se arată în decizia judecătorilor CEDO.

Judecătorii au ajuns la concluzia că cei care l-au otrăvit pe Litvinenco au acționat nu în conformitate cu propria voință, ci la indicația altei persoane și au utilizat pentru crimă izotopul radioactiv rar poloniu-210, la care se poate obține acces doar cu ajutorul autorităților. Justiția a mai arătat că doar Rusia putea să îi dorească moartea fostului locotenent al FSB.

„Pe durata investigațiilor au fost analizate minuțios și respinse câteva teorii cu privire la fețele care ar fi putut să îi dorească moartea lui Litvinenco, ceea ce a făcut ca teoria cu privire la implicarea statului să fie singura acceptabilă”, se mai arată în hotărâre.

De asemenea, CEDO a ajuns la concluzia că motivul pentru care ancheta cu privire la decesul lui Litvinenco din partea Rusiei s-a dovedit a fi ineficientă este că, încă de la început, organele de drept au stabilit că nu au fost înregistrate furturi din incinta uzinei unde se producea poloniu-210, iar apoi i-a „reabilitat” pe Lugovoi și Kovtun pentru implicare în crimă și a indicat că „alți suspecți nu sunt luați în considerare”. Abia ulterior a fost făcut un demers către Marea Britanie, prin care s-a cerut ajutor în cadrul investigației.

CEDO a obligat Rusia să îi achite suma de 100 de mii de euro văduvei lui Litvinenco în calitate de prejudiciu moral și 22,5 mii de euro în calitate de cheltuieli judiciare.

În noiembrie 2020, Marina Litvinenco a depus o plângere la CEDO și a cerut compensații de 3,5 mln de euro din cauza faptului că soțul său a fost otrăvit.

***

Soții Litvineko s-au refugiat la Londra după ce Aleksandr, fost locotenent-colonel al Serviciului Federal de Securitate, a vorbit public despre legăturile FSB cu crima organizată. Serviciul era condus pe atunci de Vladimir Putin. La o conferință de presă, la Moscova, în 1998, Litvinenko a mai dezvăluit că superiorii i-au cerut, cu un an mai devreme, să-l asasineze pe magnatul Boris Berezovski.

Alexandr Litvinenco a decedat în 2006, la Londra. Medicii au stabilit că a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă, care i-a afectat măduva osoasă. Potrivit anchetei oamenilor legii din Marea Britanie, otrava i-a fost pusă în ceai.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: