captură foto

Ruslan Popov, aflat în arest la domiciliu, a fost suspendat din funcția de procuror

Ruslan Popov, fostul adjunct al procurorului general Alexandr Stoianoglo, care este vizat într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendat din funcția de procuror. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe 28 decembrie.

CSP a examinat demersul procurorului general interimar Dumitru Robu cu privire la suspendarea lui Ruslan Popov din funcția de procuroror, care a fost depus în luna noiembrie 2021. Subiectul a fost înlăturat de mai multe ori din ordinea de zi a Consiliului. Pe 28 decembrie, solicitarea a fost aprobată. Decizia, însă, poate fi contestată.

Ruslan Popov a fost suspendat din funcție încă pe 6 octombrie, după ce a fost inițiat un dosar penal pe numele procurorului general Alexandr Stoianoglo. Potrivit legii, odată cu suspendarea din funcție a procurorului general, aceeași măsură li se aplică și adjuncților săi.

Amintim că Ruslan Popov se află în prezent în arest la domiciliu. El a fost reținut pe 9 octombrie, pe un termen de 72 de ore, fiind cercetat penal pentru îmbogățirea ilicită. Într-o investigație jurnalistică se arăta că Popov a indicat în declarația de avere că locuințasa ar costa doar 111,8 mii de lei, deși, în realitate, prețul ar fi de cel puțin 2 mln lei. În altă investigație se arată că tatăl lui Ruslan Popov deține terenuri cu suprafața totală de 100 ha. Asta cu toate că localnicii au declarat că, în 2014, însuși Ruslan Popov a cumpărat terenurile respective. În 2018, în gospodăria părinților procurorului, care sunt pensionari, a început construcția unei camere frigorifice cu suprafața de 2000 m2.

Pe de altă parte, avocații Igor Hlopețchi și Oleg Spînu au susținut, pe 10 octombrie, o conferință de presă în cadrul căreia au declarat că acțiunile procesuale care au avut loc în contextul reținerii lui Popov ar fi „lipsite de orice temei și probe”. Avocații au afirmat că „execuția conducerii Procuraturii Generale care nu a acceptat subordonarea politică, continuă” și au declarat că s-a recurs la reținere și arest în scopul intimidării clientului lor, „pentru a i se închide gura”, potrivit IPN.

În același timp, pe 8 octombrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru a depus o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pe numele procurorilor Ruslan Popov și Iurie Perevoznic, suspendați din funcția de adjuncți ai procurorului general. Grădinaru le-a reproșat lui Popov și Perevoznic că s-ar fi expus în mod public în interes personal și au dat apreciere juridică pe fiecare capăt de acuzare, care i se incriminează lui Stoianoglo.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: