„Să lăsăm populismele” vs „Am promis că vom guverna altfel”: Schimb de replici între Grosu și Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali

Schimb de replici între Igor Grosu și Olesea Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali. Președintele Parlamentului a criticat inițiativa fostei colege de partid și a calificat-o drept „populistă”. Reacția deputatei nu a întârziat să apară. Stamate a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și i-a cerut lui Grosu să respecte promisiunile făcute în campania electorală.

„A terminat-o cu amnistia și a trecut la Curtea Constituțională.  Eu cred că tare bine i-a răspuns un fost judecător de la Curtea Constituțională – lăsăm populismele, pentru că Curtea de la Veneția, prin analiza sau opinia pe care a oferit-o Republicii Moldova la acest proiect,  a susținut abordarea și modalitatea de desemnare a judecătorilor. În rest, populisme”, a declarat Igor Grosu.

În reacție la criticile lui Igor Grosu, deputata neafiliată Olesea Stamate a acuzat guvernarea de incoerență și lipsă de transparență. Ea a reamintit că „transparența nu este un moft, ci o promisiune electorală” asumată de actuala guvernare.

„Ați vorbit despre populism. Dar vă amintesc că noi toți le-am spus cetățenilor că vom guverna altfel. Că transparența va fi regula, nu excepția. Că vom face curățenie, inclusiv simbolică – da, chiar și scoțând garduri. Pentru că aceste gesturi, aparent mici, contau. Erau semnele unui alt mod de a face politică. Ei bine, Comisia de la Veneția a confirmat ceea ce am spus și eu: proiectul de lege privind numirea judecătorilor Curții Constituționale nu include criterii clare pentru transparență. Iar lipsa lor afectează încrederea publică”, a scris Stamate pe rețelele de socializare.

Deputata a lansat din nou invitația către Igor Grosu pentru o dezbatere publică pe tema proiectului.

Amintim că Olesea Stamate a prezentat pe 9 iunie, în cadrul unui briefing de presă, un proiect de lege ce vizează modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională. Parlamentara propune instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, precum și alte măsuri menite să „depolitizeze procesul de numire” și să sporească transparența.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

www.t-online.de

Musk: Armata SUA și Trump decid asupra restricțiilor impuse sistemului Starshield, folosit de dronele ucrainene

Omul de afaceri Elon Musk a declarat că restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starshield, inclusiv limitările de viteză impuse terminalelor, sunt stabilite de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Donald Trump. Musk a făcut precizările într-o postare pe platforma X, ca răspuns la un mesaj al fostului ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, care i-a mulțumit pentru restabilirea comunicațiilor prin satelit pe dronele ucrainene.

„Sistemele Starshield aparțin guvernului SUA și se află sub controlul acestuia. Orice restricții privind viteza sau utilizarea sunt stabilite de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA”, a scris Elon Musk, transmite The Insider.

Totodată, antreprenorul a precizat că serviciul comercial Starlink aparține companiei SpaceX și este controlat de aceasta. Potrivit lui Musk, serviciul poate fi utilizat în scopuri civile și defensive, însă folosirea lui în operațiuni militare ofensive nu este acceptabilă pentru o companie comercială.

Anterior, Mihail Fedorov a anunțat că a fost restabilită funcționarea terminalelor Starlink la viteze de până la 160 km/h. El i-a mulțumit lui Musk pentru sprijin, dar a subliniat că, pentru apărarea Ucrainei, este esențială eliminarea tuturor restricțiilor de viteză impuse sistemului Starshield.

În noaptea de 14 octombrie, au apărut informații potrivit cărora terminalele Starshield instalate pe dronele ucrainene au fost supuse unei limite de viteză de 160 km/h. Specialistul în comunicații radio Serghei Beskrestnov a declarat că militarii ucraineni nu au fost informați în prealabil despre modificări, ceea ce a dus la compromiterea mai multor operațiuni. Ulterior, voluntarul ucrainean Serghei Sternenko a anunțat că restricțiile au fost înăsprite, iar conexiunea prin satelit a început să se întrerupă la viteze de numai 60–70 km/h.

Anterior, analistul specializat în lansări de rachete Gheorghe Trișkin a declarat pentru publicația The Insider că serviciul comercial Starlink nu mai funcționează pe dronele ucrainene care depășesc viteza de 160 km/h încă de anul trecut. În schimb, sistemul militar Starshield a continuat să funcționeze până la 14 octombrie. Potrivit expertului, restricțiile au fost impuse la solicitarea beneficiarului american al serviciului, Pentagonul, și nu de către SpaceX.

Restricțiile au fost introduse în contextul tensiunilor tot mai mari dintre administrația Trump și Kiev, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 10 octombrie, Donald Trump a declarat că Ucraina ar trebui să-și aleagă un nou președinte, capabil să negocieze încheierea războiului. De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Zelenski că atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești contribuie la creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite ale Americii.

Cu puțin timp înainte, Trump anunțase că a convenit cu Vladimir Putin asupra livrării de motorină rusească pe piețele americană și internațională. Potrivit președintelui american, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300 000 de tone de motorină, iar în noiembrie — alte 500 000 de tone.

Zelenski a criticat acordul dintre SUA și Rusia privind livrările de combustibil, pe care l-a calificat drept un cadou pentru Putin. Președintele ucrainean a subliniat că permiterea vânzării produselor petroliere rusești contribuie la finanțarea războiului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: