„Să lăsăm populismele” vs „Am promis că vom guverna altfel”: Schimb de replici între Grosu și Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali

Schimb de replici între Igor Grosu și Olesea Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali. Președintele Parlamentului a criticat inițiativa fostei colege de partid și a calificat-o drept „populistă”. Reacția deputatei nu a întârziat să apară. Stamate a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și i-a cerut lui Grosu să respecte promisiunile făcute în campania electorală.

„A terminat-o cu amnistia și a trecut la Curtea Constituțională.  Eu cred că tare bine i-a răspuns un fost judecător de la Curtea Constituțională – lăsăm populismele, pentru că Curtea de la Veneția, prin analiza sau opinia pe care a oferit-o Republicii Moldova la acest proiect,  a susținut abordarea și modalitatea de desemnare a judecătorilor. În rest, populisme”, a declarat Igor Grosu.

În reacție la criticile lui Igor Grosu, deputata neafiliată Olesea Stamate a acuzat guvernarea de incoerență și lipsă de transparență. Ea a reamintit că „transparența nu este un moft, ci o promisiune electorală” asumată de actuala guvernare.

„Ați vorbit despre populism. Dar vă amintesc că noi toți le-am spus cetățenilor că vom guverna altfel. Că transparența va fi regula, nu excepția. Că vom face curățenie, inclusiv simbolică – da, chiar și scoțând garduri. Pentru că aceste gesturi, aparent mici, contau. Erau semnele unui alt mod de a face politică. Ei bine, Comisia de la Veneția a confirmat ceea ce am spus și eu: proiectul de lege privind numirea judecătorilor Curții Constituționale nu include criterii clare pentru transparență. Iar lipsa lor afectează încrederea publică”, a scris Stamate pe rețelele de socializare.

Deputata a lansat din nou invitația către Igor Grosu pentru o dezbatere publică pe tema proiectului.

Amintim că Olesea Stamate a prezentat pe 9 iunie, în cadrul unui briefing de presă, un proiect de lege ce vizează modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională. Parlamentara propune instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, precum și alte măsuri menite să „depolitizeze procesul de numire” și să sporească transparența.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

diez.md

Ozerov, despre deschiderea unei „Case Ruse” în Transnistria: este nevoie de un acord interguvernamental separat

Ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a comentat informațiile despre o posibilă deschidere a unui „centru rus” în regiunea transnistreană după închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Într-un interviu publicat pe 14 iulie, diplomatul a susținut poziția vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care a declarat anterior că o astfel de inițiativă nu poate fi realizată fără un acord moldo-rus.

Ozerov a precizat că autoritățile ruse nu au înaintat niciodată o propunere privind deschiderea unui astfel de centru, deși, potrivit lui, „există o asemenea solicitare”.

Federația Rusă nu a anunțat niciodată și nu a vorbit despre deschiderea unei „Case Ruse” în Transnistria. Niciun oficial, inclusiv eu, nu a făcut astfel de declarații. Cei care au lansat asemenea afirmații sunt responsabili pentru ele. Faptul că există astfel de idei — da, iar o astfel de solicitare există, însă în acest caz trebuie să fiu de acord cu domnul Chiveri: este nevoie de un acord interguvernamental separat”, a spus el.

Amintim că, recent, șeful instituției responsabile de „relații externe” din regiunea transnistreană, Vitali Ignatiev, a anunțat că Tiraspolul intenționează să deschidă un „centru rus” în stânga Nistrului după încetarea activității Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. „Această decizie ne va ajuta să contracarăm încercările distructive de a limita prezența Rusiei”, a declarat Ignatiev.

În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol nu au competențe legale pentru a lua o astfel de decizie.

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat pentru NM că deschiderea unui „centru rus” în regiunea transnistreană ar necesita un acord bilateral între Republica Moldova și Rusia.

Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat inițiativa Tiraspolului, catalogând-o drept „o provocare a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: