„Să lăsăm populismele” vs „Am promis că vom guverna altfel”: Schimb de replici între Grosu și Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali

Schimb de replici între Igor Grosu și Olesea Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali. Președintele Parlamentului a criticat inițiativa fostei colege de partid și a calificat-o drept „populistă”. Reacția deputatei nu a întârziat să apară. Stamate a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și i-a cerut lui Grosu să respecte promisiunile făcute în campania electorală.

„A terminat-o cu amnistia și a trecut la Curtea Constituțională.  Eu cred că tare bine i-a răspuns un fost judecător de la Curtea Constituțională – lăsăm populismele, pentru că Curtea de la Veneția, prin analiza sau opinia pe care a oferit-o Republicii Moldova la acest proiect,  a susținut abordarea și modalitatea de desemnare a judecătorilor. În rest, populisme”, a declarat Igor Grosu.

În reacție la criticile lui Igor Grosu, deputata neafiliată Olesea Stamate a acuzat guvernarea de incoerență și lipsă de transparență. Ea a reamintit că „transparența nu este un moft, ci o promisiune electorală” asumată de actuala guvernare.

„Ați vorbit despre populism. Dar vă amintesc că noi toți le-am spus cetățenilor că vom guverna altfel. Că transparența va fi regula, nu excepția. Că vom face curățenie, inclusiv simbolică – da, chiar și scoțând garduri. Pentru că aceste gesturi, aparent mici, contau. Erau semnele unui alt mod de a face politică. Ei bine, Comisia de la Veneția a confirmat ceea ce am spus și eu: proiectul de lege privind numirea judecătorilor Curții Constituționale nu include criterii clare pentru transparență. Iar lipsa lor afectează încrederea publică”, a scris Stamate pe rețelele de socializare.

Deputata a lansat din nou invitația către Igor Grosu pentru o dezbatere publică pe tema proiectului.

Amintim că Olesea Stamate a prezentat pe 9 iunie, în cadrul unui briefing de presă, un proiect de lege ce vizează modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională. Parlamentara propune instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, precum și alte măsuri menite să „depolitizeze procesul de numire” și să sporească transparența.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: