Sancțiuni europene pentru oligarhii moldoveni. Ambasadorul Moldovei la București: „Sperăm să avem în 2023 o decizie”

Ambasadorul Republicii Moldova la București Victor Chirilă speră că pe parcursul anului 2023 se va lua decizia ca oligarhii moldoveni acuzați de destabilizare să fie incluși în lista neagră a Uniunii Europene. Potrivit diplomatului, propunerea a fost privită pozitiv de șeful politicii externe al UE Josep Borrell. Odată incluși în lista neagră, a spus Chirilă, oligarhii vor rămâne cu conturile blocate. 

„Anul trecut, SUA împreună cu Marea Britanie l-au inclus pe Plahotniuc și pe Șor în lista Magnițki. Suntem în același timp în discuții și cu Bruxelles și cu statele membre pentru a-i sancționa, a-i pune pe lista neagră, și în interiorul Uniunii Europene – pe Plahotniuc, pe Șor, și pe alți oligarhi”, a menționat Chirilă la Euronews România.

Ambasadorul a spus că propunerea a fost enunțată recent la Consiliul Afaceri Externe al UE de către ministrul de externe român Bogdan Aurescu.

„Ideea a fost îmbrățișată, privită pozitiv, chiar și de înaltul reprezentant pentru politică externe domnul Borell. Urmează un proces de reflecție. Sperăm foarte mult ca acest proces de reflecție să dureze cât mai puțin astfel ca să avem pe parcursul anului acesta, de ce nu, o decizie prin care acești oligarhi care contribuie la destabilizarea ordinii în Republica Moldova în complicitate directă sau indirectă cu Federația Rusă să fie sancționați, puși pe lista neagră, iar conturile lor bancare să fie blocate”, a comunicat el.

Întrebat dacă în lista neagră ar putea fi inclus și Veaceslav Platon, Chirilă a spus: „Fără îndoială, probabil și el este vizat. Fără îndoială”.

Diplomatul a vorbit și despre planurile unor forțe interne și externe de a răsturna puterea de la Chișinău – „planuri descoperite la timp, care au fost făcute publice la timp, atât de partenerii din Ucraina, cât și de președinta Maia Sandu”.

„S-a atras atenția să fim vigilenți și responsabili, să nu ne lăsăm manipulați de niște forțe interne și externe care nu ne doresc binele și doresc escaladarea situației interne și crearea unor motive false pentru a permite Federației Ruse să ne implice în conflict”, a adăugat Chirilă.

Ambasadorul a menționat că în Moldova „s-au luat măsurile de rigoare, controlul la frontieră s-a înăsprit, anumitor persoane nu li s-a permis să intre”.

„Existau temeri că se vor întâmpla acțiuni de destabilizare și cred că într-o anumită măsură suntem pregătiți, ne-am imunizat și vom depăși de această dată cu bine aceste provocări. S-a interzis intrarea unor cetățeni din Serbia, din Muntenegru. Anumite persoane care au vrut să intre în Moldova făceau parte din mișcări naționaliste cu înclinații pro-ruse”, a declarat ambasadorul.

***

Amintim că ministrul Afacerilor Externe Nicu Popescu, în cadrul unei vizite la Bruxelles din februarie, a cerut Uniunii Europene să impună sancţiuni contra oligarhilor moldoveni acuzaţi că ajută Moscova să destabilizeze ţara.

În februarie 2023, președinta Maia Sandu declara că în Republica Moldova s-ar pregăti destabilizări, menite să schimbe puterea de la Chișinău. Sandu menționa că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei cere Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării Ministerului Justiției: „Nu am dreptul să fac presiuni, dar…”

Noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, solicită Curții Constituționale să amâne examinarea sesizării privind constituționalitatea unor prevederi ale legislației autonomiei referitoare la organizarea alegerilor. Potrivit acestuia, o eventuală amânare ar oferi timp pentru un dialog „constructiv” între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 6 iulie.

Mâine, Curtea Constituțională examinează examinează chestiunea privind modul de desfășurare a alegerilor din Găgăuzia și alte aspecte administrative și juridice. Nu am dreptul să fac presiune asupra Înaltei Curți, dar nutresc speranța sinceră că magistrații vor lua o pauză și vor amâna aceste ședințe cu tentă politică. Acest lucru ar permite noii administrații alese a autonomiei, în persoana mea și a colegilor mei, împreună cu reprezentanții Guvernului și a administrației centrale, să purtăm un dialog serios și constructiv”, a declarat Valentin Gaidarji.

Acesta a mai făcut apel la renunțarea la „confruntarea” dintre Chișinău și Comrat. „Sunt deschis oricărui dialog onest. Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele țării, cu președintele Parlamentului, cu reprezentanții Guvernului și cu toți cei care doresc binele acestei țări”, a spus Gaidarji.

Amintim că criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Examinarea sesizării va începe marți, 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: