Femida
NewsMaker

„Șanse practic nu există?” Va putea Moldova îndeplini la timp cerințele UE privind numirea procurorului general și formarea Consiliului Superior al Procurorilor

Comisia Europeană (CE) a recomandat Consiliului Europei să înceapă negocierile cu Moldova pentru aderarea la UE, în ciuda faptului că autoritățile moldovenești au îndeplinit doar 6 din 9 cerințe. Printre restanțieri se numără justiția. Moldova, printre altele, trebuie să finalizeze până în primăvară formarea Consiliului Superior al Procurorilor și să numească un nou procuror general. Experții spun că acest lucru va fi foarte greu de realizat, mai ales din cauza celei mai recente decizii a Curții Constituționale privind demiterea lui Alexandr Stoianoglo.

Formarea CSP

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) este pe deplin funcțional după ce adunarea generală a judecătorilor a numit 8 din cei 12 noi membri ai CSM, dar au apărut dificultăți la formarea unei noi componențe a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Până la începutul lunii iulie, Comisia de Evaluare a Eticii și Integrității Profesionale (Pre-vetting) a audiat și publicat deciziile cu privire la toți candidații pentru funcția de membru a CSP. Următorul pas a fost alegerea noilor membri în cadrul Adunării Generale a Procurorilor dintre cei care au susținut cu succes testul. Întâlnirea a fost programată și a avut loc pe 23 august, dar procurorii au decis să amâne alegerile.

S-a întâmplat din cauza că trei candidați care au picat testul (Vitalie Codreanu, Anatolie Gîrbu și Cristina Gladcova) au contestat decizia Comisiei de pre-evaluare la Curtea Supremă de Justiție, care a decis că acești candidați trebuie să fie supuși din nou testului. Comisia de pre-vetting a reaudiat candidații abia săptămâna trecută (4-6 noiembrie), dar nu a luat încă o decizie în acest sens.

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, a remarcat pentru  NM că termenele stabilite pentru Moldova de aprobare a noii componențe a CSP și numirea unui nou procuror general sunt peste măsură de optimiste.

„Într-adevăr, există posibilitatea de a numi o nouă componență a Consiliului Superior, deoarece un număr suficient de candidați au trecut deja de selecția preliminară”, a spus el.

Avocatul comunității de experți WatchDog.md, Alexandru Bot, consideră că aprobarea noilor membri ai CSP depinde de „cât de obligatorii sunt deciziile Comisiei de pre-evaluare”.

Numirea procurorului general

Pe 26 septembrie, președinta Maia Sandu a semnat un decret de demitere a procurorului general Alexandr Stoianoglo. După aceasta, CSP, într-o ședință din 23 octombrie, a aprobat regulamentul de desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general și, de asemenea, a anunțat că până pe 22 noiembrie primește cereri de la candidații pentru această funcție. Conform procedurii, CSP efectuează o selecție preliminară a candidaților în baza pachetului de documente depus, iar ulterior efectuează interviuri. Candidatul care va câștiga concursul va fi supus pre-vettingului.

Ilie Chirtoacă consideră că situația cu numirea procurorului general este mult mai complicată decât cea cu confirmarea membrilor CSP. Și aici vorbim, printre altele, despre necesitatea nu doar a  organizării unui concurs, dar și de verificare preliminară a câștigătorului.

„Având în vedere procedurile de verificare și faptul că evaluarea fiecărui candidat durează în medie patru – cinci luni, respectarea termenului limită din martie 2023 va necesita efort semnificativ și poate chiar noroc. Va fi necesară accelerarea semnificativă a tuturor proceselor, ceea ce necesită nu doar resurse, ci și un nivel ridicat de coordonare și cooperare între toate părțile interesate”, a menționat el.

Alexandru Bota consideră că practic nu există nicio șansă de a rezolva problema numirii unui procuror general înainte de luna martie a anului viitor.

„Totul depinde de cât de repede se rezolvă problema litigiului cu privire la Stoianoglo. Mă refer atât la decretul [prezidenţial] privind revocarea sa din funcţia de procuror general, cât şi la noile oportunităţi [legate de decizia Curţii Constituţionale] de a protesta faţă de criteriile şi recomandările în baza cărora munca sa a fost recunoscută drept nesatisfăcătoare”, a spus expertul.

***

Pe 9 noiembrie, Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțională prevederea legii „Cu privire la Procuratură”, în baza căreia Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat o evaluare a competențelor lui Alexandr Stoianoglo, în baza căreia acesta a fost demis din funcţia de procuror general. Experții consideră că decizia Curții Constituționale îi oferă șansa fostului procuror general de a fi repus în funcție. „Comisia care a evaluat activitățile lui Stoianoglo a fost declarată neconstituțională. Aceasta înseamnă că toată munca comisiei este înmulțită cu zero. Actul în baza căruia i s-a cerut președintelui să-l concedieze pe Stoianoglo se înmulțește cu zero. Decretul președintelui de eliberare din funcție este recunoscut drept nul”, a explicat expertul în drept constituțional Teodor Cîrnaț (detalii aici ).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CNN

Italia suspendă temporar acordul Schengen cu Spania, după criza migranților

Italia a decis să suspende temporar aplicarea Acordului Schengen privind libera circulație cu Spania, după afluxul masiv de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, situată în nordul Africii. Autoritățile italiene au dispus închiderea punctelor de intrare maritime și aeriene pentru persoanele care vin din Spania și au anunțat consolidarea controalelor la frontiera terestră cu Franța, relatează DW.

Suspendarea temporară a Acordului Schengen cu Spania este o măsură necesară pentru a garanta securitatea cetățenilor noștri și pentru a proteja frontierele europene”, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, într-un mesaj publicat pe platforma X vineri, 31 iulie.

Potrivit presei italiene, decizia a fost luată în urma unei ședințe organizate la Ministerul italian de Interne, sub conducerea ministrului Matteo Piantedosi.

Ministerul italian de Interne a confirmat pentru agenția AFP că au fost suspendate intrările maritime și aeriene dinspre Spania. Măsura nu se aplică însă cetățenilor spanioli și ai altor state europene care călătoresc în Italia, a precizat instituția.

Autoritățile italiene au anunțat totodată că, după consultări cu Franța, cele două state vor intensifica verificările la frontierele terestre.

Meloni: Imaginile din Ceuta sunt „șocante”

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat anterior gestionarea situației de către autoritățile spaniole, după sosirea a zeci de mii de migranți în Ceuta. Ea a spus că imaginile din orașul autonom spaniol sunt „șocante” și arată că „imigrația ilegală necontrolată reprezintă o amenințare reală pentru securitatea frontierelor europene”.

În replică, premierul spaniol Pedro Sanchez a făcut apel la unitate europeană. „Acum nu este momentul pentru dezbinare. Acum este momentul să continuăm construirea unei Uniuni Europene puternice și unite”, a transmis acesta pe platforma X.

Sanchez a publicat și date potrivit cărora Italia rămâne una dintre principalele rute prin care migranții ilegali ajung în Uniunea Europeană.

Circa 37 500 de migranți s-au întors în Maroc

Spania și Marocul au convenit să accelereze procedurile de returnare a persoanelor care au intrat ilegal în Ceuta. Conform televiziunii publice spaniole RTVE, care citează Ministerul spaniol de Interne, aproximativ 37 500 de migranți au revenit în Maroc.

Autoritățile spaniole estimează că, în ultimele zile, aproximativ 50 000 de persoane au ajuns în Ceuta, în timp ce administrația orașului a indicat un număr de aproape 60 000 de migranți.

Ceuta și Melilla, două exclave spaniole aflate pe coasta de nord a Africii, reprezintă unele dintre principalele rute folosite de migranții africani care încearcă să ajungă în Europa Occidentală. Pentru mulți dintre aceștia, Marocul este o țară de tranzit înainte de traversarea spre Europa.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: