Femida
NewsMaker

„Șanse practic nu există?” Va putea Moldova îndeplini la timp cerințele UE privind numirea procurorului general și formarea Consiliului Superior al Procurorilor

Comisia Europeană (CE) a recomandat Consiliului Europei să înceapă negocierile cu Moldova pentru aderarea la UE, în ciuda faptului că autoritățile moldovenești au îndeplinit doar 6 din 9 cerințe. Printre restanțieri se numără justiția. Moldova, printre altele, trebuie să finalizeze până în primăvară formarea Consiliului Superior al Procurorilor și să numească un nou procuror general. Experții spun că acest lucru va fi foarte greu de realizat, mai ales din cauza celei mai recente decizii a Curții Constituționale privind demiterea lui Alexandr Stoianoglo.

Formarea CSP

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) este pe deplin funcțional după ce adunarea generală a judecătorilor a numit 8 din cei 12 noi membri ai CSM, dar au apărut dificultăți la formarea unei noi componențe a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Până la începutul lunii iulie, Comisia de Evaluare a Eticii și Integrității Profesionale (Pre-vetting) a audiat și publicat deciziile cu privire la toți candidații pentru funcția de membru a CSP. Următorul pas a fost alegerea noilor membri în cadrul Adunării Generale a Procurorilor dintre cei care au susținut cu succes testul. Întâlnirea a fost programată și a avut loc pe 23 august, dar procurorii au decis să amâne alegerile.

S-a întâmplat din cauza că trei candidați care au picat testul (Vitalie Codreanu, Anatolie Gîrbu și Cristina Gladcova) au contestat decizia Comisiei de pre-evaluare la Curtea Supremă de Justiție, care a decis că acești candidați trebuie să fie supuși din nou testului. Comisia de pre-vetting a reaudiat candidații abia săptămâna trecută (4-6 noiembrie), dar nu a luat încă o decizie în acest sens.

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, a remarcat pentru  NM că termenele stabilite pentru Moldova de aprobare a noii componențe a CSP și numirea unui nou procuror general sunt peste măsură de optimiste.

„Într-adevăr, există posibilitatea de a numi o nouă componență a Consiliului Superior, deoarece un număr suficient de candidați au trecut deja de selecția preliminară”, a spus el.

Avocatul comunității de experți WatchDog.md, Alexandru Bot, consideră că aprobarea noilor membri ai CSP depinde de „cât de obligatorii sunt deciziile Comisiei de pre-evaluare”.

Numirea procurorului general

Pe 26 septembrie, președinta Maia Sandu a semnat un decret de demitere a procurorului general Alexandr Stoianoglo. După aceasta, CSP, într-o ședință din 23 octombrie, a aprobat regulamentul de desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general și, de asemenea, a anunțat că până pe 22 noiembrie primește cereri de la candidații pentru această funcție. Conform procedurii, CSP efectuează o selecție preliminară a candidaților în baza pachetului de documente depus, iar ulterior efectuează interviuri. Candidatul care va câștiga concursul va fi supus pre-vettingului.

Ilie Chirtoacă consideră că situația cu numirea procurorului general este mult mai complicată decât cea cu confirmarea membrilor CSP. Și aici vorbim, printre altele, despre necesitatea nu doar a  organizării unui concurs, dar și de verificare preliminară a câștigătorului.

„Având în vedere procedurile de verificare și faptul că evaluarea fiecărui candidat durează în medie patru – cinci luni, respectarea termenului limită din martie 2023 va necesita efort semnificativ și poate chiar noroc. Va fi necesară accelerarea semnificativă a tuturor proceselor, ceea ce necesită nu doar resurse, ci și un nivel ridicat de coordonare și cooperare între toate părțile interesate”, a menționat el.

Alexandru Bota consideră că practic nu există nicio șansă de a rezolva problema numirii unui procuror general înainte de luna martie a anului viitor.

„Totul depinde de cât de repede se rezolvă problema litigiului cu privire la Stoianoglo. Mă refer atât la decretul [prezidenţial] privind revocarea sa din funcţia de procuror general, cât şi la noile oportunităţi [legate de decizia Curţii Constituţionale] de a protesta faţă de criteriile şi recomandările în baza cărora munca sa a fost recunoscută drept nesatisfăcătoare”, a spus expertul.

***

Pe 9 noiembrie, Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțională prevederea legii „Cu privire la Procuratură”, în baza căreia Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat o evaluare a competențelor lui Alexandr Stoianoglo, în baza căreia acesta a fost demis din funcţia de procuror general. Experții consideră că decizia Curții Constituționale îi oferă șansa fostului procuror general de a fi repus în funcție. „Comisia care a evaluat activitățile lui Stoianoglo a fost declarată neconstituțională. Aceasta înseamnă că toată munca comisiei este înmulțită cu zero. Actul în baza căruia i s-a cerut președintelui să-l concedieze pe Stoianoglo se înmulțește cu zero. Decretul președintelui de eliberare din funcție este recunoscut drept nul”, a explicat expertul în drept constituțional Teodor Cîrnaț (detalii aici ).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

life.ro

Elvețienii resping la referendum propunerea privind limitarea populației la 10 mln de locuitori

Cetățenii Elveției au respins, în cadrul referendumului din 14 iunie, propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori. Asta arată proiecțiile preliminare ale votului, citate de BBC.

Tendința votului indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți s-au pronunțat împotriva propunerii, iar 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată în 2024 de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta conservatoare care deține aproximativ o treime din locurile din Adunarea Federală (parlamentul elvețian). Inițiativa viza introducerea unui plafon demografic de 10 milioane de locuitori până în 2050. În cazul în care acest prag ar fi fost depășit în următorii doi ani, autorii propuneau chiar denunțarea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, notează Meduza.

Susținătorii măsurii au argumentat că o creștere accelerată a populației pune presiune pe infrastructura țării, afectează identitatea locală și contribuie la scumpirea chiriilor.

De cealaltă parte, criticii au avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta economia elvețiană, ar limita accesul la forță de muncă străină și ar tensiona relațiile cu Uniunea Europeană.

Atât guvernul, cât și parlamentul Elveției s-au opus acestei inițiative, însă referendumul a fost declanșat automat după ce a petiția a fost semnată de peste 100 000 de cetățeni.

Potrivit datelor oficiale, populația Elveției a ajuns la 9,1 milioane de locuitori la sfârșitul anului 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: