Ministerul Justiției

Șapte ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE. Care sunt principalele realizări?

Astăzi, 27 iunie, se împlinesc 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova (RM) și Uniunea Europeană (UE). Acordul reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care are obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, informează Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI).

Sursa citată notează că „după 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE”.

De asemenea, a fost constatată o creștere a numărului companiilor exportatoare în UE, acestea reprezentând peste 70 la sută din numărul total de companii exportatoare pe piața comunitară. România, Germania, Italia, Polonia și Cehia reprezintă top cinci țări în care companiile din Republica Moldova au realizat activități de export.

MEI informează că „pe dimensiunea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie au fost atinse progrese semnificative, fiind promovate acte normative de bază, prin care au fost transpuse directive și regulamente europene. Totodată, Uniunea Europeană a sprijinit interconectarea rețelei de gaze dintre Republica Moldova şi România, prin construcția gazoductului Iași – Chișinău”.

Cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, MEI notează că „au fost întreprinse acțiuni care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor”. Astfel, printre progrese se atestă reducerea numărului de acte permisive, optimizarea numărului instituțiilor abilitate cu funcții de control, implementarea unui set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a întreprinderilor mici și mijlocii etc.

În perioada de referință, UE a sprijinit prin intermediul Inițiativei EU4Business în Moldova, 19.531 de întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 milioane de euro și a creat 21.930 de noi locuri de muncă, cifra de afaceri a acestora majorându-se cu 14,9%, iar drept rezultat, exporturile au crescut cu 3%.

MEI informează că „o realizare importantă în această perioadă a vizat dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”, care a contribuit la înregistrarea a 700 de companii/rezidenți. Aceste companii generează 12 000 locuri de muncă, cu o cifră anuală de circa 5 miliarde lei”.

În vederea alinierii sistemului național de standardizare la cerințele europene, peste 27 000 de standarde europene au fost adoptate de către Republica Moldova, ceea ce constituie 100% din totalul de standarde publicate de organizațiile europene de standardizare. Utilizarea acelorași standarde va contribui la facilitarea comerțului și creșterea competitivității produselor și serviciilor pe piața europeană.

Totodată, a fost actualizată Anexa XV la Acordul de Asociere cu privire la eliminarea taxelor vamale, prin care Republicii Moldova i s-au acordat cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul fructelor în UE, fiind majorate și pragurile care declanșează mecanismul împotriva eludării pentru grâu, orz, porumb și cereale prelucrate.

Cea mai recentă realizare ține de obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Urmare a evaluării de către Comisia Europeană a unităților comerciale propuse de ANSA și includerea acestora în sistemul TRACES, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014, în favoarea ratificării acestuia votând 535 deputați, contra – 94 deputați, s-au abținut – 44 deputați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

Cobza – înscrisă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO la cererea R. Moldova și României

Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova pe 10 decembrie.

„Cobza – noul element înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a declarat Ministerul de Externe de la Chișinău. Potrivit Ministerul Culturii, dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat în comun de România și Republica Moldova. „Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022)”, a precizat instituția.

Ministerul Culturii a adăugat că „înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului”.

Conform ministerului, în prezent, în Republica Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente.

„E un lucru foarte important pentru cultura noastră. Ne bucurăm și sperăm că asta va duce la o popularizare cât mai mare a acestui instrument vechi, tradițional și unul care ne unește”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că decizia a fost luată pe 10 decembrie, la New Delhi, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO. „O veste extraordinară pentru Republica Moldova: cobza românească și meșteșugul de creare al acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a comunicat oficialul din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: