ria.ru

Savanții din Kamceatka: 95% din viețuitoarele de pe fundul apei au murit

95% din viețuitoarele de pe fundul apelor peninsulei Kamceatka, Extremul Orient rus, au murit. La această concluzie au ajuns savanții din Kamceatka, care au efectuat scufundări în locul în care se presupune că a avut loc scurgerea substanței toxice necunoscute, scrie Novaya Gazeta, care citează conducerea regiunii.

Cercetătorii nu au depistat nicio anomalie în rândul animalelor marine și ale păsărilor care locuiesc pe țărm sau la suprafața apei.

„Dar în urma scufundărilor am descoperit că, la adâncimea de 10-15 metri, bentosul a murit în proporție de 95%. Au supraviețuit peștii mari, creveții, crabii, dar în cantități mici”, a relatat cercetătorul Ivan Usatov.

De asemenea, oamenii de știință sunt de părere că amploarea catastrofei ecologice este mai mare decât s-a estimat inițial. Potrivit acestora, animalele marine din zonă ar putea muri și pe termen lung din cauza scurgerii respective. Viețuitoarele care se hrăneau cu bentos au fost private de hrană, ceea ce va provoca urmări grave pentru faună.

https://www.instagram.com/tv/CF6R5Y0nm9L/?utm_source=ig_embed

Anterior, locuitorii Kamceatkăi au depistat pete de ulei și urme de murdărie în rîul Nalîceva. În apropiere este situat un depozit de deșeuri chimice. În 2006, Comisia pentru situații excepționale din Kamceatka a anunțat că se vor lua măsuri privind locul amplasării depozitului. Fostul viceguvernator al regiunii Vladimir Rîbak a declarat că depozitul nu a fost construit într-un loc potrivit. În 2010 autoritățile au anunțat că acesta va fi sigilat, însă nu au oferit ulterior niciun detaliu despre soarta de mai departe a inițiativei.

Potrivit estimărilor autorităților, în depozit erau păstrate circa 20 de tone de arsenic.

Activiștii Greenpeace au publicat fotografii din spațiu, în care se vede că sursa poluării ar fi putut veni din rîul Nalîcev. În afară de asta, ecologiștii au depistat spumă și urme de poluare.

***

Pe 2 octombrie, mai mulţi surferi au fost primii care au observat dezastrul ecologic în urmă cu câteva săptămâni, când au resimţit simptome de intoxicaţie, precum ochi uscaţi, vedere înceţoşată, dureri în gât şi greaţă, potrivit organizaţiei ecologiste Greenpeace.

Puţin mai târziu, o pată apărută pe ocean a schimbat culoarea şi mirosul apei, în timp ce a crescut numărul cazurilor de intoxicaţie, tot mai mulţi localnici acuzând stări de ameţeală şi greaţă după plimbări pe plajă.

De asemenea, pe plaje au apărut mii de animale marine moarte, inclusiv stele de mare, caracatiţe, peşti şi o focă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: