rise.md

Scandalul de la Uzina „Topaz” ajunge pe masa lui Grosu, Recean și Sandu: angajații concediați cer intervenția autorităților

Scandalul din jurul Uzinei „Topaz” din Chișinău – întreprindere cu capital majoritar controlat de corporația rusă ODK – continuă. Mai mulți angajați, în frunte cu Inna Linnik, susțin că au fost concediați ilegal în urma unei preluări abuzive a conducerii și solicită intervenția urgentă a autorităților statului pentru a opri ceea ce numesc un „atac raider”.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu și premierului Dorin Recean, foștii angajați susțin că noua conducere a uzinei nu este recunoscută oficial de nicio instituție a statului. Potrivit lor, Agenția Servicii Publice a refuzat înregistrarea modificărilor solicitate de noua conducere și a confirmat că Inna Linnik este în continuare administratorul legal al întreprinderii.

„Din 12 martie 2025, uzina este administrată de persoane a căror împuterniciri nu au fost confirmate de nici o entitate de stat. În pofida documentelor pe care le-am primit, care confirmă lipsa statutului oficial al presupusei noi conduceri, am fost concediați ilegal, am fost lipsiți de posibilitatea predării bunuri materiale, nu am primit salariile și nu ni se permite accesul la locuri de muncă din uzina, cu toate că dispunem de un număr imens de documente justificative de la principalul organ de înregistrare – IP Agenția Serviciilor de Stat”, se menționează în scrisoarea publicată de Infotag.

Semnatarii solicită conducerii țării să clarifice situația și avertizează că blocajul administrativ afectează grav atât angajații, cât și patrimoniul public: „Timpul petrecut pentru vizitele noastre la autoritățile statutului, cu încercările de a intra legal pe teritoriul uzinei, cu organizarea conferințelor de presă în direct – nu aduce nici o claritate, dinpotrivă: în fiecare zi cauzează prejudicii atât statului, cât și angajaților de rând ai întreprinderii”.

***

Uzina „Topaz” din Chișinău, filială a corporației rusești Rostec aflate sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu un conflict juridic și de conducere. În februarie 2024, Judecătoria Chișinău a dispus inițierea procedurii de insolvabilitate la cererea CPD-Industrial Group, firmă apropiată de familia Baciu, iar fosta directoare Inna Linnic a fost suspendată. Totuși, Curtea de Apel a anulat decizia pe 25 februarie 2025. Decizia a permis Consiliului uzinei să-și reia atribuțiile.

Pe 6 martie, Consiliul societății a constatat încetarea mandatului lui Linnic – sancționată și ea internațional – și l-a numit director pe cetățeanul turc Maxim Onur Yuksel. Înregistrarea sa oficială este încă în curs, iar Linnic contestă între timp schimbare conducerii. Ea spune că ar fi fost concediată ilegal, deși figurează în continuare ca administrator în evidențele ASP.

Conducerea actuală respinge, însă, acuzațiile, calificându-le drept „nefondate” și parte a unor „acțiuni concertate” de discreditare. Potrivit avocatei Elenei Organ, fosta directoare, Inna Linnic, a fost notificată despre încetarea mandatului său, iar pe 20 martie a predat ștampila, documentele și bunurile întreprinderii noii conduceri. Detalii aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ILTC își extinde formatul: o comunitate profesională a profesorilor de limbi străine

Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.

În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.

De la cursuri la un mediu profesional

Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real. 

Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.

Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.

Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.

Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.

Experiența internațională, adusă în clasă

Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.

La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.

Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul  atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.

Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.

Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.

Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul  lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.

Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.

Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.

Urmăriți paginile ILTC pe rețelele sociale:

Facebook Instagram

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: