rise.md

Scandalul de la Uzina „Topaz” ajunge pe masa lui Grosu, Recean și Sandu: angajații concediați cer intervenția autorităților

Scandalul din jurul Uzinei „Topaz” din Chișinău – întreprindere cu capital majoritar controlat de corporația rusă ODK – continuă. Mai mulți angajați, în frunte cu Inna Linnik, susțin că au fost concediați ilegal în urma unei preluări abuzive a conducerii și solicită intervenția urgentă a autorităților statului pentru a opri ceea ce numesc un „atac raider”.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu și premierului Dorin Recean, foștii angajați susțin că noua conducere a uzinei nu este recunoscută oficial de nicio instituție a statului. Potrivit lor, Agenția Servicii Publice a refuzat înregistrarea modificărilor solicitate de noua conducere și a confirmat că Inna Linnik este în continuare administratorul legal al întreprinderii.

„Din 12 martie 2025, uzina este administrată de persoane a căror împuterniciri nu au fost confirmate de nici o entitate de stat. În pofida documentelor pe care le-am primit, care confirmă lipsa statutului oficial al presupusei noi conduceri, am fost concediați ilegal, am fost lipsiți de posibilitatea predării bunuri materiale, nu am primit salariile și nu ni se permite accesul la locuri de muncă din uzina, cu toate că dispunem de un număr imens de documente justificative de la principalul organ de înregistrare – IP Agenția Serviciilor de Stat”, se menționează în scrisoarea publicată de Infotag.

Semnatarii solicită conducerii țării să clarifice situația și avertizează că blocajul administrativ afectează grav atât angajații, cât și patrimoniul public: „Timpul petrecut pentru vizitele noastre la autoritățile statutului, cu încercările de a intra legal pe teritoriul uzinei, cu organizarea conferințelor de presă în direct – nu aduce nici o claritate, dinpotrivă: în fiecare zi cauzează prejudicii atât statului, cât și angajaților de rând ai întreprinderii”.

***

Uzina „Topaz” din Chișinău, filială a corporației rusești Rostec aflate sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu un conflict juridic și de conducere. În februarie 2024, Judecătoria Chișinău a dispus inițierea procedurii de insolvabilitate la cererea CPD-Industrial Group, firmă apropiată de familia Baciu, iar fosta directoare Inna Linnic a fost suspendată. Totuși, Curtea de Apel a anulat decizia pe 25 februarie 2025. Decizia a permis Consiliului uzinei să-și reia atribuțiile.

Pe 6 martie, Consiliul societății a constatat încetarea mandatului lui Linnic – sancționată și ea internațional – și l-a numit director pe cetățeanul turc Maxim Onur Yuksel. Înregistrarea sa oficială este încă în curs, iar Linnic contestă între timp schimbare conducerii. Ea spune că ar fi fost concediată ilegal, deși figurează în continuare ca administrator în evidențele ASP.

Conducerea actuală respinge, însă, acuzațiile, calificându-le drept „nefondate” și parte a unor „acțiuni concertate” de discreditare. Potrivit avocatei Elenei Organ, fosta directoare, Inna Linnic, a fost notificată despre încetarea mandatului său, iar pe 20 martie a predat ștampila, documentele și bunurile întreprinderii noii conduceri. Detalii aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: