Școlarii refugiați din Ucraina vor putea obține acte de absolvire a studiilor în Moldova

P.
| 6 noiembrie, 2023
10:10

Promo

Războiul din țara vecină a privat sute de mii de copii de accesul la educație, un drept care pune bazele viitorului lor. Desfășurând lecții online după programul din Ucraina și asistând la cele predate în instituțiile din Moldova, în ultimii doi ani, învățarea materiilor școlare a fost o sarcină deloc ușoară pentru ei. Începând cu acest an, copiii refugiați în țara noastră au dreptul să participe la lecții, să susțină examene și să obțină acte de absolvire a studiilor, la fel ca ceilalți elevi din Moldova. Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, în grădinițe, gimnazii și licee au fost înmatriculați peste 2.000 de copii ucraineni.

Exercitându-și unul dintre drepturile fundamentale — cel la educație — jumătate dintre părinții ucraineni stabiliți în țara noastră au ales să-și înmatriculeze copiii la școlile și grădinițele din apropierea locului de trai, adică în Chișinău. După obținerea statutului de protecție temporară, printr-o simplă cerere, ei pot solicita înscrierea gratuită a copilului în sistemul educațional din țara noastră. Legea le oferă dreptul de a:
● frecventa instituțiile de învățământ: copiii refugiaților pot fi încadrați în școli sau grădinițe și pot participa la lecțiile și activitățile școlare obișnuite,
● beneficia de sprijin educațional, având acces la asistență psihopedagogică și consiliere, dar și la activități de asistență și reabilitare psiho-socială,
● participa la activități extracurriculare, non-formale și evenimente cultural-educative, pentru a-și dezvolta pasiunile și interesele.

«În Republica Moldova dreptul la educație este un drept garantat de Constituție. Fie că vorbim despre copiii născuți în țara noastră sau despre copiii refugiați din Ucraina, toți acești tineri au dreptul de a merge în siguranță la școală, iar părinții lor ar trebui să participe la procesul educațional fără a fi supuși presiunilor sau solicitărilor de a plăti sume informale. Atunci când luptăm pentru drepturile noastre, nu trebuie să ne simțim jenați pentru că cerem respectarea acestora. Rușinea ar trebui să fie a celori care încalcă aceste drepturi. Adesea părinții se tem să reclame astfel de probleme, fiind îngrijorați pentru potențialele consecințe asupra copiilor lor. Însă tăcerea noastră doar permite corupției să prospere», consideră Ala Revenco, cofondatoare a organizației «Părinți Solidari».

Fenomenele de corupție, cum ar fi taxele informale, plățile pentru examene și cadourile, sunt răspândite mai ales în orașele mari din țară, iar experții recomandă semnalarea actelor de corupție către instituțiile abilitate.
Cum poate fi reclamat un act de corupție în domeniul educației? Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova are puterea de a investiga și de a lua măsuri legale împotriva celor implicați în acte de corupție. Puteți apela Linia Națională Anticorupție a CNA: 080055555 sau/și depune o plângere direct la CNA.
A fi refugiat nu este o alegere, a fi corupt — da. Copilul tău are dreptul la educație #fărămită!

Despre campanie
«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!» este o campanie de comunicare dedicată prevenirii și combaterii corupției, prin informarea comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina, precum și a populației Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție.

fărămită

Știri similare

Promo

Servicii medicale gratuite pentru persoanele refugiate din Ucraina în Moldova

Promo

Adolescenți din Ucraina, implicați în combaterea corupției în Moldova

Viață

Manuale estoniene pentru elevii moldoveni. Perciun: „Nu mai experimentăm cu producția locală”

Ecaterina Arvintii
| 11 noiembrie, 2025
18:17

Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care țara noastră „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”.

„O noutate este că am ajuns să recunoaștem că sunt discipline la care nu știm să facem manuale și asta este bine că am ajuns să recunoaștem acest lucru. (…) Cu suportul Uniunii Europene, o să procurăm manuale din Estonia, o să le traducem și o să le oferim la matematică din clasa I-a până în a XII-a, ca să nu mai experimentăm cu producție locală. O să localizăm, bineînțeles, acele manuale, dar o să le luăm ca bază pe cele din Estonia. Și curriculum la fel o să-l construim pe exemplul estonian”, a declarat ministrul Educației.

În ceea ce privește celelalte discipline, ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe elemente noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”.

Amintim că Ministerul Educației a inițiat procesul de revizuire a curriculumului național la începutul anului 2024, cu sprijinul Uniunii Europene. Reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant, ancorat în realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică, creativitatea și autonomia elevului/elevei”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

2027, curriculum, estonia, manuale, matematică, Moldova, perciun, top

Știri similare

Viață

Din nou minori la Hotelul Național, la câteva zile după un deces. Poliția și pompierii au intervenit VIDEO

Ana-Maria Dolghii
| 11 noiembrie, 2025
17:21

Un grup de tineri fost surprins pe 11 noiembrie în clădirea fostului Hotel Național din Chișinău, unde recent o fată de 13 ani și-a pierdut viața. Mai multe echipaje ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și polițiști au intervenit la fața locului și au coborât 4 minori de pe acoperiș.

Un jurnalist NM a surprins mai mulți tineri în clădirea fostului Hotelul Național. Imagini video realizate de colegul nostru arată persoanele respective la stând la balconul unuia dintre etajele superioare ale clădirii, dar și pe acoperișul acesteia.

La fața locului au intervenit poliția, IGSU și ambulanța.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, a declarat că, preliminar , s-a stabilit că 6-8 minori se aflau în incinta clădirii. Aceștia nu erau supravegheați.

„La fața locului au intervenit 4 echipaje ale IGSU și poliția. De pe acoperiș au fost coborâți 4 minori”, a menționat Pușcașu.

Oamenii legii investighează cazul.

Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită fără suflare în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, decesul a survenit după ce victima ar fi căzut de la înălțime.

Pe 7 noiembrie, la numai o zi după tragedie, câțiva tineri au fost surprinși în clădirea părăsită.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat anterior că instituția pe care o conduce nu poate asigura supravegherea clădirii fostului Hotel Național, pentru că aceasta este proprietate privată. Edilul a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază.

acoperiș, hotelul național, minori, top

Știri similare

Politică

Marta Kos, după discuțiile din Parlament: „Liderii opoziției mi-au spus că nu sunt pro-Rusia”

Dumitru Petruleac
| 11 noiembrie, 2025
17:11

Republica Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă și progrese rapide în procesul european. Declarația a fost făcută de către comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în data de 11 noiembrie, la finalul vizitei de două zile la Chișinău. Oficiala a menționat că a discutat cu liderii fracțiunilor parlamentare de opoziție despre sprijinul continuu pentru reformele europene. Kos susține că a primit asigurări privind susținerea reformelor europene și a subliniat că așteaptă și confirmări prin fapte, nu doar la nivel declarativ.

„Liderii opoziției mi-au spus că nu sunt pro-Rusia și că vor susține reformele europene. Există vorbe și există fapte, iar noi vom urmări îndeaproape ce se întâmplă. Și cred că opoziția aici, în Republica Moldova, a înțeles ce au însemnat aceste alegeri. Aceste alegeri au reprezentat, de fapt, voința poporului. Nu a politicienilor care decid să meargă spre Europa și vor să devină membri ai Europei”, a subliniat Marta Kos.

Comisara a mai explicat că această strategie europeană a Republicii Moldova reprezintă un exemplu de succes pentru regiune, demonstrând că voința poporului și reziliența unei țări pot impulsiona schimbări concrete.

După întrevederea cu comisara europeană Marta Kos, deputata Partidului Nostru, Elena Grițco, a declarat că discuțiile s-au concentrat pe rolul autorităților locale din Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

„Am subliniat importanța ca Uniunea Europeană să colaboreze direct cu primăriile, oferindu-le instrumente rapide și eficiente pentru accesarea fondurilor destinate dezvoltării locale. De asemenea, am prezentat inițiativa «Bulevardul Europei» din municipiul Bălți, un proiect care reflectă deschiderea orașului nostru spre modernizarea europeană”, a afirmat parlamentara.

La rândul său, președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a menționat că a discutat cu Marta Kos despre parcursul european al țării și a subliniat angajamentul ferm al Moldovei față de valorile și standardele Uniunii Europene.

„Am avut onoarea de a discuta cu doamna Marta Kos și de a reitera angajamentul nostru clar: Republica Moldova aparține familiei europene. În același timp, facem apel la întreaga clasă politică: parcursul european nu trebuie compromis de interese personale, corupție sau populism. Este timpul ca fiecare decizie să fie luată în numele cetățenilor și al viitorului european al Republicii Moldova”, a declarat Vasile Costiuc.

Alți reprezentanți ai opoziției, nu au comentat deocamdată discuțiile avute cu comisara europeană pentru extindere.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

Totodată, oficiala europeană, a participat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de președinta Maia Sandu, unde a prezentat principalele concluzii referitoare la Republica Moldova din Raportul de Extindere pentru 2025, potrivit cărora țara noastră a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate. Raportul UE confirmă că obiectivul Moldovei de a finaliza negocierile de aderare până în 2028 este realizabil, cu condiția accelerării ritmului implementării reformelor necesare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Mitropolia Moldovei neagă că ar fi „rusă”. Cum răspunde celor care cer scoaterea sa în afara legii

Ana-Maria Dolghii
| 11 noiembrie, 2025
16:28

Mitropolia Moldovei (Biserica Ortodoxă din Moldova, BOM), care aparține de Patriarhia de la Moscova, respinge afirmația că ar fi „biserică rusă”, după ce pe pagina de Facebook a ex-deputatului PAS Boris Marcoci a apărut o postare în care structura ecleziastică este catalogată astfel. Mitropolia susține că este „independentă” și spune că o asemenea etichetă este „periculoasă” pentru unitatea socială. Între timp, publicația a dispărut de pe pagina fostului parlamentar. Contactat de NM, Marcoci a spus că publicația nu i-ar aparține și a șters-o.

Pe 10 noiembrie, pe pagina de Facebook a lui Boris Marcoci a fost postată o listă cu acțiuni pe care Guvernul, Președinția și formațiunea de guvernământ ar trebuie să le întreprindă, printre care se regăsește scoaterea BOM în afara legii. Parlamentarul a calificat Mitropolia Moldovei drept „biserica rusă”.

Ulterior, publicația a dispărut de pe pagina ex-deputatului.

NM l-a contactat pe fostul deputat și l-a întrebat de ce a fost șters mesajul.

Aceasta a declarat că nu el ar fi făcut publicația, iar când a văzut că a fost plasată pe contul său, a șters-o. Întrebat cui i-ar aparține postarea, fostul parlamentar a refuzat să ofere un răspuns.

Între timp, Mitropolia Moldovei a venit cu o reacție referitor la afirmațiile de pe pagina lui Marcoci.

„Biserica Ortodoxă din Moldova nu este o „Biserică rusă”, ci este Biserica întregului popor care trăiește în Republica Moldova, format din credincioși de diferite etnii. Ea este deschisă tuturor, indiferent de limba vorbită, apartenența politică sau opțiunea culturală. În lăcașele noastre de cult se roagă împreună oameni de toate vârstele și categoriile sociale, valorile care le mărturisesc sau opțiunile politice pe care le au, uniți prin credința în Hristos și dragostea față de aproapele”, se arată în declarația emisă.

Totodată, Mitropolia Moldovei susține că este „liberă” și „independentă”, făcând trimitere la un document emis de Patriarhia Moscovei în 1994, dar și că „nu s-a situat niciodată împotriva vectorului de dezvoltare” al țării noastre.

„Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova cheamă pe toți slujitorii și credincioșii să rămână uniți în credință, în pace și rugăciune, iar pe reprezentanții instituțiilor statului, politicieni şi formatori de opinii – la respect reciproc și discernământ, pentru a nu adânci tensiunile din societate, ci pentru a contribui la păstrarea păcii, stabilității și armoniei în Republica Moldova. Considerăm aceste declarații neprietenoase și periculoase pentru unitatea și pacea socială. (…) Biserica Ortodoxă din Moldova a fost, este și va rămâne acasă, în mijlocul poporului său, slujindu-l cu dragoste, rugăciune și responsabilitate, spre slava lui Dumnezeu și binele țării noastre”, se mai arată în declarație.

Boris Marcoci, mitropolia moldovei, top

Știri similare

Aderare la UE

Maia Sandu, apel către opoziție la ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană

Mihaela Conovali
| 11 noiembrie, 2025
16:26

Șefa statului, Maia Sandu, a prezidat, pe 11 noiembrie, ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană, constituită în aprilie 2022 prin decret prezidențial. Printre participanții la reuniune au fost premierul Alexandru Munteanu și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău. „Trebuie să ne concentrăm și să muncim și mai bine, cu seriozitate și responsabilitate”, a declarat Maia Sandu la ședință, adresând totodată un apel și către opoziție.

Potrivit instituției prezidențiale, în timpul ședinței, Maia Sandu a subliniat importanța „menținerii ritmului de reforme și a bunei coordonări instituționale pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană”. Totodată, a reiterat că „obiectivul strategic al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană – necesită efort continuu, responsabilitate și îndeplinirea angajamentelor asumate de toate instituțiile statului”.

„Trebuie să ne concentrăm și să muncim și mai bine, cu seriozitate și responsabilitate. Nu este vorba doar de a bifa niște acțiuni, ci de a face schimbări reale acolo unde oamenii le așteaptă cel mai mult: în justiție, în lupta împotriva corupției. Cetățenii vor să vadă că li se face dreptate. Avem o fereastră de oportunitate, iar datoria noastră este să facem totul pentru a nu o rata”, a declarat președinta.

Conform instituției prezidențiale, Maia Sandu a făcut și un apel către opoziție – parlamentară și extraparlamentară – să susțină procesul de aderare la Uniunea Europeană: „Trebuie cu toții să vorbim cu oamenii, să le explicăm ce înseamnă integrarea europeană și să ne unim eforturile pentru a combate dezinformarea pe acest subiect”.

Potrivit sursei citate, Marta Kos a prezentat principalele concluzii referitoare la Republica Moldova din Raportul de Extindere pentru anul 2025, potrivit cărora țara noastră a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate. „Nu există nicio țară dintre cele 27 de state membre care să fie împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ultimul an, ați făcut progrese pe toate capitolele”, a declarat Kos.

La rândul său, premierul Alexandru Munteanu a prezentat prioritățile Guvernului în procesul de aderare la UE, iar viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a informat membrii Comisiei despre procesul de actualizare a Planului Național de Aderare, astfel încât acesta să reflecte următorii pași în procesul de negociere.

Comisia națională pentru integrare europeană a fost constituită pe 22 aprilie 2022, prin decret prezidențial. Rolul acesteia este de a gestiona procesul de aderare la UE. Comisia este condusă de președinta Maia Sandu și reunește reprezentanții tuturor instituțiilor-cheie implicate în procesul de integrare europeană – Guvernul, Parlamentul, Președinția și alte autorități publice, precum și reprezentanți ai societății civile.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.