Șeful Biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, și-a dat demisia

Șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, și-a dat demisia din funcție, a anunțat Zelenski. Decizia vine la câteva ore după ce NABU și Procuratura Anticorupție au efectuat vineri dimineață percheziții la domiciliul său, în cadrul unei investigații aflate în desfășurare. Zelenski i-a mulțumit lui Ermak „pentru poziția patriotică” reprezentată în negocierile internaționale.

Rusia dorește foarte mult ca Ucraina să facă greșeli. Din partea noastră nu vor exista greșeli. Munca noastră continuă. Lupta noastră continuă. Nu avem dreptul să cedăm presiunea, nu avem dreptul să ne retragem sau să ne certăm între noi. Dacă ne pierdem unitatea – riscăm să pierdem totul: pe noi înșine, Ucraina, viitorul nostru. Trebuie să ne mobilizăm. Trebuie să rezistăm. Nu avem altă opțiune. Nu vom avea o altă Ucraină. Apărăm Ucraina. Slavă Ucrainei!” – a transmis președintele Ucrainei într-un mesaj postat pe rețele.

Consultările privind desemnarea unui nou șef al Oficiului Președintelui sunt programate pentru sâmbătă, 30 noiembrie, potrivit BBC. Potrivit sursei, percheziția și evoluțiile ulterioare ar putea avea implicații importante asupra negocierilor de pace și stabilității politice în Ucraina.

Percheziția survine în contextul unui amplu scandal de corupție în sectorul energetic, în care NABU a identificat o presupusă schemă de deturnare de fonduri de la „Energoatom”, operatorul tuturor centralelor nucleare din Ucraina, ale cărui acțiuni sunt 100% de stat. Conform anchetei, Timur Mindich, asociat vechi al lui Vladimir Zelenski și co-proprietar al studioului său „Kvartal 95”, ar fi creat împreună cu complici un sistem care permitea obținerea de „comisioane” din majoritatea achizițiilor companiei.

Mindich și Ermak se cunosc de mult timp, încă din perioada în care Ermak activa în domeniul cinematografiei. „El se ocupa de producție de filme, eu la fel. Așadar, relațiile noastre au fost și rămân foarte prietenoase”, a declarat Mindich pentru presă. Totuși, conform publicației Politico, unii opozanți politici încearcă să-l conecteze pe Ermak direct la scandalul de corupție, susținând că unul dintre apropiații săi este persoana denumită „Ali-Baba” în înregistrările interceptărilor legate de sectorul energetic, publicate de NABU. Agenția nu a confirmat sau infirmat aceste acuzații.

Andrei Ermak s-a născut în 1971 la Kiev și este jurist internațional. Începând din anii 1990, a lucrat în domeniul drepturilor de autor și a colaborat cu mari televiziuni și companii de film internaționale, precum Disney, Pixar sau Universal. Înainte de a intra în politică, Ermak a produs câteva filme și a colaborat cu televiziunea „Inter”, unde a cunoscut viitorul președinte Zelenski. În 2019, Ermak s-a implicat în campania electorală a lui Zelenski și, după victoria acestuia, a devenit consilier și ulterior șef al Oficiului Președintelui, în februarie 2020, înlocuindu-l pe Andriy Bohdan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adriana Iacob / Shutterstock

Benzinăriile Lukoil din Moldova: cum vor activa după ce Guvernul a renunțat la starea de urgență, iar SUA au relaxat sancțiunile

Activitatea benzinăriilor Lukoil din Moldova ar putea fi prelungită până în octombrie. În acest sens, urmează să se expună Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în contextul deciziei SUA de a prelungi relaxarea sancțiunilor până în octombrie. Precizările au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, aflat la Parlament, în contextul ridicării stării de urgență. Premierul a spus că, prin introducerea stării de urgență, s-au deblocat tranzacțiile locale pentru ca Lukoil să aducă combustibil, plătind importatori. Odată cu încetarea stării și decizia SUA, organele abilitate urmează să se expună și să decidă continuarea activității, a precizat ministrul Energiei, menționând că transferurile internaționale sunt strict interzise.

Aflat la Parlament, premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat despre situația benzinăriilor Lukoil din Moldova. Oficialul a spus că situația cu Lukoil este monitorizată, în primul rând, de autoritățile americane. „S-au vehiculat mai multe tranzacții posibile. Deocamdată, după câte înțeles eu, toate tranzacțiile sunt în proces. Noi, toate măsurile întreprinse, le-am consultat cu autoritățile americane. Adică n-am făcut nimic ceea ce ar contravine legilor sau sancțiunilor impuse internaționale. (…) În momentul impunerii sancțiunilor, evident, toate tranzacțiile financiare au fost blocate, prin intermediul Băncii Naționale. Deci, prin introducerea stării de urgență, noi am deblocat acele resurse care au fost înghețate și, în rezultat, de la 125 de tone de carburanți, noi am ajuns la 1400 aproximativ. (…) Noi n-am creat niciun fel de favoruri. Noi, de fapt, i-am rugat pe toți operatorii prezenți pe piață să-și mărească stocurile”, a adăugat Munteanu.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că în Moldova sunt peste 500 de benzinării, iar Lukoil operează aproximativ 120. „Astfel, sunt localități sau raioane care au doar benzinării Lukoil. În situația creată, consumatorii erau nevoiți să plece în alte raioane, în alte localități. Exista riscul să rămână blocați pe drum, în drumul în a se alimenta de la alte benzinării. Astfel, reieșind din această situație, starea de urgență ne-a permis să se deblocheze tranzacțiile, doar locale, ca Lukoil să poată importa, să plătească alți importatori de combustibil și să aducă combustibil pentru rețelele respective”, a comunicat ministrul.

În continuare, ministrul a spus ce se va întâmpla odată cu încetarea stării de urgență și trecerea la starea de alertă. „Pe data de 14 aprilie, Trezoreria SUA a emis o nouă licență, prin intermediul Biroului pentru Controlul Activelor Străine, referitor la operarea benzinăriilor sau rețelelor de benzinării care sunt active ale Lukoil International GmbH. Această licență, care urmează deja să fie interpretată și de organele noastre, de Banca Națională, de Serviciul de Combaterea Spălării Banilor, ar permite funcționarea rețelelelor de benzinării până la 29 octombrie 2026. (…) Deci urmează să se expună organele abilitate și, eventual, să permită continuarea funcționării benzinăriilor. Dar transferurile internaționale sunt strict interzise”, a precizat ministrul Energiei.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA, Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare.

În decembrie 2025, SUA au relaxat sancțiunile pentru Lukoil până la 29 aprilie 2026. Această decizie prevedea că benzinăriile Lukoil din Moldova, dar și din alte state europene, își vor putea continua tranzacțiile până la această dată, fără ca fondurile să ajungă în Rusia. 

Pe 29 ianuarie 2026, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

Menționăm că, pe 25 martie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în domeniul energetic, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Pe 26 martie, Guvernul a actualizat măsurile aplicate în acest context. Atunci s-a aprobat ca, exclusiv pentru achiziția de produse petroliere de pe piața locală și comercializarea acestora în rețeaua națională de stații, operatorul Lukoil să poată utiliza până pe 25 mai 2026 doar sursele existente pentru a-și suplini stocurile, în special de motorină, în toate stațiile pe care le deține. Pe 24 aprilie, s-a decis că starea de urgență în sectorul energetic încetează pe 25 aprilie. După ridicarea stării de urgență, Guvernul va institui stare de alertă.

Între timp, în aprilie 2026, SUA au prelungit relaxarea sancțiunilor împotriva stațiilor Lukoil din afara Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor la petrol. Noua licență permite acestor benzinării să își continue activitatea până pe 29 octombrie 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: