Șeful Biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, și-a dat demisia

Șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, și-a dat demisia din funcție, a anunțat Zelenski. Decizia vine la câteva ore după ce NABU și Procuratura Anticorupție au efectuat vineri dimineață percheziții la domiciliul său, în cadrul unei investigații aflate în desfășurare. Zelenski i-a mulțumit lui Ermak „pentru poziția patriotică” reprezentată în negocierile internaționale.

Rusia dorește foarte mult ca Ucraina să facă greșeli. Din partea noastră nu vor exista greșeli. Munca noastră continuă. Lupta noastră continuă. Nu avem dreptul să cedăm presiunea, nu avem dreptul să ne retragem sau să ne certăm între noi. Dacă ne pierdem unitatea – riscăm să pierdem totul: pe noi înșine, Ucraina, viitorul nostru. Trebuie să ne mobilizăm. Trebuie să rezistăm. Nu avem altă opțiune. Nu vom avea o altă Ucraină. Apărăm Ucraina. Slavă Ucrainei!” – a transmis președintele Ucrainei într-un mesaj postat pe rețele.

Consultările privind desemnarea unui nou șef al Oficiului Președintelui sunt programate pentru sâmbătă, 30 noiembrie, potrivit BBC. Potrivit sursei, percheziția și evoluțiile ulterioare ar putea avea implicații importante asupra negocierilor de pace și stabilității politice în Ucraina.

Percheziția survine în contextul unui amplu scandal de corupție în sectorul energetic, în care NABU a identificat o presupusă schemă de deturnare de fonduri de la „Energoatom”, operatorul tuturor centralelor nucleare din Ucraina, ale cărui acțiuni sunt 100% de stat. Conform anchetei, Timur Mindich, asociat vechi al lui Vladimir Zelenski și co-proprietar al studioului său „Kvartal 95”, ar fi creat împreună cu complici un sistem care permitea obținerea de „comisioane” din majoritatea achizițiilor companiei.

Mindich și Ermak se cunosc de mult timp, încă din perioada în care Ermak activa în domeniul cinematografiei. „El se ocupa de producție de filme, eu la fel. Așadar, relațiile noastre au fost și rămân foarte prietenoase”, a declarat Mindich pentru presă. Totuși, conform publicației Politico, unii opozanți politici încearcă să-l conecteze pe Ermak direct la scandalul de corupție, susținând că unul dintre apropiații săi este persoana denumită „Ali-Baba” în înregistrările interceptărilor legate de sectorul energetic, publicate de NABU. Agenția nu a confirmat sau infirmat aceste acuzații.

Andrei Ermak s-a născut în 1971 la Kiev și este jurist internațional. Începând din anii 1990, a lucrat în domeniul drepturilor de autor și a colaborat cu mari televiziuni și companii de film internaționale, precum Disney, Pixar sau Universal. Înainte de a intra în politică, Ermak a produs câteva filme și a colaborat cu televiziunea „Inter”, unde a cunoscut viitorul președinte Zelenski. În 2019, Ermak s-a implicat în campania electorală a lui Zelenski și, după victoria acestuia, a devenit consilier și ulterior șef al Oficiului Președintelui, în februarie 2020, înlocuindu-l pe Andriy Bohdan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: