TSV Prednestrovie

Serebrian și Ignatiev s-au întâlnit la Bender. Legea privind separatismul provoacă nemulțumire la Tiraspol

În data de 20 iunie 2023, la sediul din or. Bender a Misiunii OSCE în Republica Moldova a avut loc o nouă întrevedere de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană. La discuții au participat vicepremierul Oleg Serebrian, reprezentantul Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, dar și reprezentanții actorilor din formatul de negocieri „5+2”. Unul dintre subiectele abordate a fost legea separatismului. Tiraspolul susține că au fost cazuri când locuitorii din stânga Nistrului au fost reținuți la aeroport sau la punctele de trecere a frontierei. Chișinăul, însă, consideră că în realitate lucrurile stau invers.

Vitalii Ignatiev susține că locuitorii din stânga Nistrului au de suferit din cauza noii legi: „După adoptarea legii cu privire la separatism, au fost multe cazuri când locuitorii Transnistriei au fost reținuți la aeroport sau la punctele moldovenești de trecere a frontierei. Au fost verificați minuțios. A fost și un caz, când un cetățean cu pașaportul „RMN” nu a fost lăsat pe aeroportul Chișinău”.

De cealaltă parte, Chișinăul a remarcat insistența Tiraspolului de a obține garanții de securitate în procesul de liberă circulație a exponenților din regiune pe malul drept și peste hotarele țării.

„S-a remarcat că acest subiect este politizat excesiv și că în realitate situația e inversată, deoarece anume Tiraspolul menține infrastructura posturilor neautorizate de control, supune cetățenii verificărilor și interogărilor abuzive, impune diverse bariere, menține liste ale persoanelor indezirabile în regiune”, se arată în comunicatul Biroului politici pentru reintegrare.

Totodată, în cadrul discuțiilor cu Ignatiev, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a accentuat situația alarmantă în domeniul respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană și unele cazuri individuale (Pleșcanov V., Ermurachi A., Dudnic Vl., Pogorlețchii V. ș.a.) de persecutare ilegală și abuzivă a cetățenilor Republicii Moldova, cu apelul de a fi restabilite drepturile fundamentale lezate și de a avea o implicare mai activă a OSCE în vederea încetării persecuțiilor și respectării standardelor dreptului internațional.

S-a reiterat mesajul privind necesitatea asigurării accesului neîngrădit în regiune a apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului la fel cum aceasta are loc pe malul drept. S-a mai solicitat excluderea restricțiilor și interdicțiilor nominale menținute pentru persoanele aflate în exercitarea profesiei.

A fost solicitat accesul necondiționat și nelimitat al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile amplasate după traseul Camenca-Tiraspol.

La fel, s-a intervenit cu cererea repetată de a se renunța la condiționalități politice și de a facilita trecerea nestingherită a materialelor de construcție și a mijloacelor de transport antrenate în lucrările de reparație a drumurilor locale de pe sectoarele Corjova, Roghi, Cocieri și Molovată Nouă din raionul Dubăsari, blocate în prezent de către Tiraspol.

La acuzațiile Tiraspolului privind pretinsa blocare de către Chișinău a autorizării importului în regiune a unui dispozitiv medical destinat pentru tomografia computerizată s-au enumerat condițiile necesare de întrunit în acest sens, inclusiv în partea ce ține de obligativitatea luării la evidența organelor naționale competente a beneficiarului acestui echipament și a conformării la rigorile de securitate radiologică în vigoare.

Referitor la activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și or.Râbnița a fost menționată necesitatea gestionării aspectelor tehnice în vederea documentării cu plăci neutre în conformitate cu cerințele cadrului normativ în vigoare.

„Atât Chișinăul, cât și Tiraspolul au evocat necesitatea menținerii dialogului în formatul de lucru al reprezentanților politici și de a relansa reuniunile grupurilor de lucru sectoriale, în mod prioritar a experților din sfera ocrotirii sănătății, protecției mediului ambiant și infrastructurii drumurilor”, a conchis Biroul politici de reintegrare.

***

Deputații parlamentului au votat pe 2 februarie, în lectură finală, modificările Codului penal, care conțin și articolul „Separatism”. Potrivit noilor prevederi, „acțiunile separatiste, comise în scopul separării unei părți a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Oazu Nantoi, a declarat pentru portalul rus Kommersant, într-o discuție despre noua lege, care prevede sancțiuni pentru separatism, că reprezentantul Tiraspolului responsabil de „afacerile externe” ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, „poate fi arestat, când va veni la Chișinău”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: