фото: NM

Prodan: „Nu poți să ieși dintr-un program în care nu ai intrat”. Când va reveni Moldova în programul „Europa Creativă“?

Ministerul Culturii intenționează să revină în programul „Europa Creativă” din 2025, acțiune inclusă în planul de dezvoltare a Moldovei. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan a declarat pentru NewsMaker că, în perioada 2014-2020, deși am fost parte a programului, instituțiile culturale din Moldova au reușit să obțină doar 10% din cele 460 de mii de euro investiți.

După preluarea funcției în august 2021, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a descoperit că Ministerul nu a propus cererea de participare și nu a alocat fonduri în buget pentru programul „Europa Creativă”. Potrivit lui,  în perioada 2014-2020, cât Ministerul Culturii a fost parte a acestui program, doar 10% din investiție a fost recuperată de instituțiile culturale prin proiectele depuse.

„Acest lucru este extrem de ineficient. Deși au fost multe cereri, în special în primii ani, când a existat un val de participanți, proiectele pe care le-am depus nu au fost suficient de convingătoare. În 2014, toți s-au grăbit să participe, dar, pe parcursul a cinci ani, numărul participanților a scăzut, iar câștigurile în concursurile de proiecte au devenit rare. Trebuie mai întâi să creăm și să dezvoltăm un grup de participanți, să ne asigurăm că aceștia pot reprezenta țara și concura, iar apoi să aderăm la program”, susține ministrul.

Ministerul Culturii intenționează să revină la programul „Europa creativă” în 2025, a anunțat Sergiu Prodan. El menționează că finanțarea sectorului cultural independent și a evenimentelor culturale a crescut semnificativ, de la 5 milioane de lei pe an în 2021, la 14 milioane în prezent. Limita pentru finanțarea proiectelor a fost, de asemenea, majorată de la 200 de mii de lei, la 300 de mii de lei. Pentru prima oară în istoria Moldovei, s-a permis participarea proiectelor pe o perioadă de trei ani, oferind organizatorilor stabilitatea necesară pentru a nu depune cereri anuale și a le asigura finanțarea continuă pentru următorii ani. De asemenea, ministrul anunță că a fost creat Fondul Național al Culturii, pentru a finanța sectorul non-profit din acest fond.

„În acest an, fondul are un buget modest de 29 de milioane de lei, dar este mai mult decât în anii precedenți. Fondul va fi gestionat de Biroul Național pentru Dezvoltarea Culturii. Acest fond va administra concursurile de proiecte și va asigura transparența, obiectivitatea și impactul potențial al proiectelor asupra societății. Este o muncă dificilă. Anterior, juriul concursului de proiecte culturale era format din trei persoane, acum va avea 11 membri. Crearea fondului va permite planificarea pe termen de trei ani”, spune ministrul Culturii.

Precizăm, Republica Moldova s-a retras din programul „Europa creativă”, un program prin care oamenii de artă din țara noastră ar fi putut obține finanțare de la UE, a precizat ministrul Culturii, Sergiu Progdan, pe 16 august, la Rlive. Motivul principal a fost faptul că au fost acceptate foarte puține proiecte din partea țării noastre, însă cotizațiile era mari. Potrivit ministrului, acest număr mic de proiecte acceptate de juriul din UE vorbește despre faptul că proiectele noastre culturale din punct de vedere european încă sunt imature. Detalii AICI.

Pe 18 martie 2015, la Bruxelles, un acord privind participarea Republicii Moldova la programul „Europa Creativă” a fost semnat de către Ministrul Culturii de atunci, Monica Babuc, și Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, potrivit Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Atunci, Moldova era a doua țară din vecinătate care adera la program, Georgia aderând la „Europa creativă” pe data de 24 februarie 2015.

Acordul permitea Moldovei să participe la programul „Europa creativă”, program al UE pentru sectoarele cultural, creativ și audio-vizual. Aderarea la acest program permitea organizațiilor culturale și creative din țară să colaboreze cu omologii din întreaga Europă și să acceseze finanțarea pentru proiectele de cooperare culturală, să se aboneze la sistemele de traducere literară și să adere la rețelele culturale europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: