picusonline.it

Sezonul de vânătoare a început. Regulile pentru cei care vor să desfășoare activitatea în zona de frontieră

În perioada 15 august – 31 martie 2026 se desfășoară sezonul de vânătoare. Astfel, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a publicat un mesaj în care reamintește tuturor vânătorilor că activitatea, în zona de frontieră, este permisă doar cu respectarea normelor legale.

Potrivit IGPF, accesul în zona de frontieră în scop de vânătoare este permis doar pe baza unui aviz emis de Poliția de Frontieră. Cererea se depune electronic prin sistemul informațional „e-Permis”. Documentul, care este obligatoriu inclusiv pentru rezidenții din zonă, este transmis pe poșta electronică indicată de solicitant, după examinarea cererii, și confirmă sectorul și perioada autorizată pentru vânătoare.

Vânătorii trebuie să respecte strict limitele sectorului și termenul de valabilitate indicat în aviz. Conform legislației, vânătoarea este interzisă pe o lățime de 1 000 metri de la linia frontierei spre interiorul țării, iar tragerea cu arma sau urmărirea vânatului peste frontieră sunt strict interzise. De asemenea, activitatea este permisă doar în timpul zilei.

Totodată, deținătorii avizului au obligația să anunțe Sectorul Poliției de Frontieră înainte și după desfășurarea vânătorii și să colaboreze cu autoritățile, prezentând documentele la cerere.

Poliția de Frontieră recomandă tuturor vânătorilor să se informeze în prealabil despre reglementările legale disponibile pe www.legis.md și să utilizeze platforma „e-Permis” pentru solicitarea avizului și transmiterea notificărilor. Respectarea acestor reguli asigură desfășurarea activităților de vânătoare în condiții de siguranță și protejarea integrității frontierei de stat”, a transmis IGPF.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: