Și-a vândut apartamentul și a cumpărat bitcoini. Natalia Morari a explicat de unde are bani pentru a-și sponsoriza postările

Natalia Morari, care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova, ar investi câteva mii de euro pe lună pentru a-și sponsoriza emisiunile pe rețelele de socializare. Întrebată de unde ia bani pentru aceste cheltuieli, Morari a spus că sunt inclusiv banii personali și că anterior și-a vândut apartamentul iar „banii care au mai rămas” i-a investit în bitcoin. „Eu mi-am vândut apartamentul în 2021 și în 2022 eu am investit banii care au mai rămas în bitcoin, când el costa 16 sau 18 mii de dolari dar pe urmă el a crescut la 70. Vă dați seama, am câștigat ceva”, a comunicat Morari. 

Morari a fost întrebată la Mai întreb o dată de câți bani are nevoie pe lună ca să ducă un trai decent. „Eu înțeleg că traiul meu este mai mult decât decent comparativ cu traiul mediu pe țară. Eu înțeleg foarte bine pentru că am noroc de tatăl care are grijă de copilul meu”, a răspuns ea.

La precizarea moderatoarei dacă 30 de mii de lei pe lună este suficient, Morari a răspuns: „Cu copil, la limită. (…) Copilul necesită costuri mai mari”.

Ulterior, Morari a fost de acord că două mii de euro pe lună este suficient. „Eu mereu am avut capacitatea de a câștiga bani”, a ținut să adauge ea.

Întrebată cât cheltuie pentru sponsorizarea emisiunilor ei pe rețelele de socializare, Morari a răspuns: „Câteva mii de euro pe lună”.

La precizarea moderatoarei că datele statistice arată că doar într-un an a investit în sponsorizare, doar pe Facebook, 60 de mii de dolari, Morari a spus că „asta nu este adevărat” și a explicat: „Tu dintâi scrii că pui publicitate, de exemplu, 100 de euro sau 300 de euro așa încât publicitatea mai rapid să ia turații. După care, tu pe ea o oprești la 69 de euro sau la 29 de euro, deci tu o oprești la suma care o dorești. Numai că Facebook întotdeauna afișează pentru oamenii care intră în cabinet din exterior suma inițială pe care noi am băgat-o în publicitate”.

Întrebată de unde ia bani pentru aceste cheltuieli, Morari a spus că sunt inclusiv banii personali și că anterior și-a vândut apartamentul iar „banii care au mai rămas” i-a investit în bitcoin.

„Ar fi fost stupid din partea mea să pornesc pe acest drum venind cu banii lui Veaceslav Platon, așa încât din prima pur și simplu pe mine să mă – la nivel de CEC, colectarea semnăturilor sau la prezentară rapoarte financiare – să mă elimine din cursă. Slava domnului, eu întotdeauna am avut capacitatea de a convinge lumea, de a-mi susține proiectele. (…) Eu m-am bucurat de o deschidere practic fără excepție, practic toți cu care eu am discutat înainte de a porni pe acest drum au fost de acord pe mine să mă ajute. Acum, de exemplu, eu cheltui inclusiv bani personali. Eu ca să am apropo această publicitate, posibilitatea să fac mai multă publicitate, pentru că am majorat bugetele… eu am vândut bitcoin. (…) Eu am reușit să investesc în bitcoin vânzând… eu mi-am vândut apartamentul în 2021 și în 2022 eu am investit banii care au mai rămas în bitcoin când el costa 16 sau 18 mii de dolari dar pe urmă el a crescut la 70. Vă dați seama, am câștigat ceva”, a comunicat Morari. Întrebată unde locuiește acum, Morari a menționat că în apartamentul care este al fiului ei.

„Acum cam toate cheltuielile sunt suportate de mine personal, pentru că la etapa asta nu e nevoie de cheltuieli foarte mari. (…) Cele mai mari cheltuieli vor începe deja la etapa campaniei oficiale după ce eu voi fi înregistrată. Și iată acolo donații, donații absolut”, a conchis Morari.

***

Natalia Morari a anunțat că va candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în iulie 2024. Ea a spus că va participa la scrutin „în calitate de candidat independent”. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, Morari a admis că și-ar putea crea propriul partid. Ea a declarat că eventuala creare a formațiunii politice depinde de rezultatul pe care-l va obține la scrutinul prezidențial. Detalii AICI. Pe 27 august, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă al Nataliei Morari. Grupul, format din 99 de persoane, primit undă verde pentru a colecta semnături în susținerea candidatei la alegerile prezidențiale. Menționăm, președinte al grupului de inițiativă este Iurie Chiorescu – fost deputat. Detalii AICI.

Natalia Morari a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiuni” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a declarat că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Declarație: 77 de organizații din Moldova cer o pace durabilă și garanții reale de securitate pentru Ucraina

77 de organizații din Republica Moldova au făcut apel la o pace justă și durabilă în Ucraina. Potrivit organizațiilor, aceasta trebuie să includă garanții reale de securitate atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga Europă. Totodată, organizațiile cer tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și atrocități. Apelul se regăsește într-o declarație comună a organizațiilor societății civile din Republica Moldova, lansată în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina.

Organizațiile societății civile din Republica Moldova și-au reafirmat solidaritatea cu poporul ucrainean și au făcut apel la o pace justă și durabilă. „Războiul trebuie oprit, însă pacea nu poate fi construită cu ignorarea regulilor fundamentale ale dreptului internațional. Protecția oamenilor trebuie să rămână o prioritate absolută în orice efort de încetare a focului și de negociere a păcii”, au declarat organizațiile.

Semnatarii au menționat că Republica Moldova este statul care, după Ucraina, a resimțit cel mai puternic consecințele agresiunii ruse. „În ultimii patru ani, țara noastră a demonstrat solidaritate, reziliență și capacitate de mobilizare într-un context extrem de dificil”, au adăugat organizațiile.

Totodată, acestea au făcut apel la Uniunea Europeană și la statele sale membre să ofere Ucrainei toată asistența necesară pentru a asigura o rezistență cu succes la agresiune și pentru a realiza o pace justă și sustenabilă.

„Organizațiile societății civile semnatare ale declarației facem apel la: o pace justă și durabilă, bazată pe dreptul internațional, nu pe forță; garanții reale de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă; tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și atrocități; reafirmarea valorilor care au menținut pacea în Europa: umanitate, democrație, stat de drept și respectarea regulilor internaționale”, se mai arată în declarația organizațiilor.

Potrivit semnatarilor, modul în care se va încheia acest război va influența viitorul securității europene pentru generații întregi, iar o pace nedreaptă astăzi riscă să devină premisa unui nou conflict mâine.

Organizațiile semnatare:

  1. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  2. Alianța INFONET
  3. Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova 
  4. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei
  5. Alianţa pentru Eficienţă Energetică și Regenerabile
  6. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități 
  7. Amnesty International Moldova
  8. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
  9. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului ECO-TIRAS
  10. Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
  11. Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
  12. Asociația Obștească „Automobil Club din Moldova”
  13. Asociația Obștească „Centrul European pentru Iniţiative Civile „Stalker”
  14. Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”
  15. Asociația Obștească „Coaliția Vocea Romilor”
  16. Asociația Obștească „Cutezătorul”
  17. Asociația Obștească „Eco-Răzeni”
  18. Asociația Obștească „Eco-Sor”
  19. Asociația Obștească „EcoContact”
  20. Asociația Obștească „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”
  21. Asociația Obștească „InnoVillage”
  22. Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis”
  23. Asociația Obștească „Media Alternativa (TV8)”
  24. Asociația Obștească „Media Birlii – Uniunea Media”
  25. Asociația Obștească „Părinți Solidari”
  26. Asociația Obștească „Parteneriate pentru Fiecare Copil”
  27. Asociația Obștească „Pro Cimișlia” 
  28. Asociația Obștească „Proactive Diplomacy”
  29. Asociația Obștească „Radiovision”
  30. Asociația Obștească „Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova”
  31. Asociația Obștească „Terra-1530”
  32. Asociația Obștească Parteneriate pentru Noua Economie
  33. Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „FĂCLIA”
  34. Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale ECOU
  35. Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”
  36. Asociația pentru Drepturile Omului LEGIS
  37. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI 
  38. Asociația pentru Politica Externă
  39. Asociația Presei Independente
  40. Asociația Promo-LEX
  41. Asociația Tineretului Ucrainean din Moldova „Zlagoda”
  42. Asociația Tinerilor Diplomați din Moldova
  43. Asociația Tinerilor Europeni JEF Moldova
  44. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
  45. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
  46. Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
  47. Centrul de Dezvoltare și Management 
  48. Centrul de Investigații Jurnalistice
  49. Centrul de Justiție Socială ECHITATE
  50. Centrul de Politici și Reforme
  51. Centrul European „Pro-Europa” din Comrat
  52. Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova
  53. Centrul pentru Jurnalism Independent
  54. Centrul Pro Marshall din Republica Moldova
  55. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară 
  56. Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă
  57. Clinica Juridică din Bălți
  58. Comunitatea Watchdog Moldova
  59. Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova
  60. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
  61. Ecovisio
  62. Fundația “Terre des hommes Moldova”
  63. Fundația Est-Europeană
  64. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
  65. Fundația pentru Educație și Dezvoltare – Moldova 
  66. Fundația Soros Moldova
  67. Institutul de Politici Publice 
  68. Institutul European de Studii Politice din Moldova
  69. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
  70. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
  71. Keystone Moldova
  72. Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”
  73. Mișcarea Civică „Inițiativa Europeană”
  74. Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
  75. Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare
  76. Realitatea Media Grup
  77. Transparency International Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: