Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) propune ca angajații care se vaccinează împotriva COVID-19 să beneficieze de o zi liberă – cea în care este administrat vaccinul. O inițiativă legislativă în acest sens a fost elaborată și remisă în adresa Parlamentului Republicii Moldova.
Propunerea privind completarea Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 ar avea drept scop instituirea unor garanții pentru salariații care se vaccinează împotriva COVID-19. Potrivit reprezentanților Confederației Sindicatelor, inițiativa ar putea motiva și stimula salariații să se vaccineze împotriva COVID-19 și, astfel, să prevină şi să combată efectele pandemiei.
Proiectul prevede următoarele completări:
(1) Angajatorul este obligat să permită, fără nici o piedică, prezentarea salariaților la instituțiile medicale în ziua vaccinării împotriva COVID-19, menţinîndu-i salariul mediu.
(2) Salariaților care se vaccinează împotriva COVID-19 li se acordă, în baza unei cereri scrise, cîte o zi liberă cu menținerea salariului mediu pentru fiecare doză de vaccin. La cererea scrisă a salariatului, aceste zile pot fi alipite la concediul de odihnă anual.
(3) Salariații care au beneficiat de garanțiile prevăzute la alin. (1) și (2), sînt obligați să prezinte angajatorului certificatul de vaccinare împotriva COVID-19, eliberat potrivit legislației în vigoare.
***
Potrivit datelor disponibile pe platforma vaccinare.gov.md, până în prezent, au beneficiat de ambele de doze de vaccin anti-Covid circa 585 de mii de persoane.
Ilan Șor a anunțat că își oprește „proiectele sociale” în Moldova și că își retrage sprijinul politic acordat primarilor afiliați. Dar poate fi crezut? NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor, rolul Kremlinului și legăturile cu noul partid și cu Kârgâzstanul.
Șor se retrage din Moldova?
Fostul lider al partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare și ascuns la Moscova, a anunțat într-un mesaj video publicat pe 1 decembrie că suspendă toate „proiectele sociale” derulate în Moldova. Șor s-a prezentat mult timp ca politician-mecena, însă sursele de finanțare ale acestor „proiecte” au fost netransparente, iar el însuși a fost condamnat pentru implicare în „furtul miliardului”. Totodată, autoritățile din Moldova îl acuză de finanțare ilegală a partidelor, cumpărarea alegătorilor și organizarea protestelor plătite.
Marina Tauber/Telegram
Anunțând suspendarea proiectelor sociale, Ilan Șor a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi blocat conturile destinate activităților caritabile. Totodată, el și-a retras sprijinul politic acordat primarilor afiliați. La scurt timp, primara Orheiului, Tatiana Cociu, a declarat că își dă demisia. Orheiul are o semnificație aparte pentru Șor: a fost punctul de lansare a carierei sale politice. În 2015, Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar, iar de atunci candidații susținuți de el au dominat constant scrutinurile locale.
Ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au avut loc în 2023. Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din competiție partidul „Șansă”, considerat succesorul neoficial al partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2022. Totuși, această excludere nu l-a lipsit complet pe Ilan Șor de candidați în alegeri. Tatiana Cociu, care și-a anunțat recent demisia din funcția de primar al Orheiului, a fost „candidata de rezervă” a lui Șor la alegerile din 2023. Inițial, în cursa electorală intra Alexei Lungu, candidatul partidului „Șansă” și principalul favorit. Cociu candida din partea „Forței Alternative de Salvare a Moldovei” (FASM). După ce „Șansă” a fost exclus din alegeri, Șor a sprijinit-o public pe Cociu – o strategie repetată și în alte localități. În absența propriilor candidați, Șor a susținut reprezentanți ai „Renașterii”, ai FASM sau candidați independenți.
Tatiana Cociu
În anul 2024, toate partidele asociate cu Ilan Șor s-au unit în blocul „Victorie”. Totuși, la alegerile-cheie din Moldova – prezidențiale și parlamentare – blocul nu a participat, deoarece CEC nu l-a admis la alegeri.
Pe parcursul anului dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare, organele de drept au intensificat investigațiile privind finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor. Activitatea structurilor de forță în această direcție a continuat și după scrutinul parlamentar de la sfârșitul lunii septembrie. Doar în ultimele câteva luni, peste zece foști lideri ai organizațiilor teritoriale ale partidului „Șor” au ajuns în fața instanței sau au fost deja condamnați la pedepse cu închisoarea.
Cel mai răsunător a fost procesul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a câștigat alegerile de bașcan cu sprijinul lui Șor. Ea a fost condamnată la șapte ani și jumătate de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Acum dosarul este examinat de Curtea de Apel. După sentința bașcanei, retorica autorităților autonomiei s-a schimbat brusc, ceea ce a dat motiv pentru discuții despre „deşorizarea Găgăuziei”.
Procesele asupra apropiaților lui Șor aveau loc și în timpul campaniei electorale. Atunci, autoritățile Moldovei declarau despre tentativele Kremlinului de a influența alegerile, inclusiv prin mâinile lui Ilan Șor.
Analistul politic Victor Ciobanu a menționat pentru NM că alegerile parlamentare din Moldova au fost miza decisivă a Kremlinului: „Existase un calcul că Blocul Patriotic va obține 40%, iar Șor — 10%. În rezultat, blocul lui Șor nu a fost admis deloc la alegeri, iar „patrioții” au obținut 24%. Este un eșec al Moscovei și al lui Șor”.
Retragere sau teatru?
Totuși, înfrângerea la alegeri nu a devenit deloc motivul încetării activității, ci, mai degrabă, un pretext pentru schimbarea tacticii. Iar declarația actuală a lui Șor despre suspendarea proiectelor sale în Moldova este parte a acestei noi tactici. „În configurația actuală a forțelor proruse din Moldova, nu îl vom vedea pe Șor. Dar asta nu înseamnă că Moscova s-a despărțit de Moldova. În timpul apropiat vor avea loc alegeri în Găgăuzia (în Adunarea Populară și, probabil, alegeri anticipate pentru bașcan), și Rusia va încerca acolo [să-și ia revanșa]. Kremlinul va mai juca o dată cartea găgăuză și transnistreană”, consideră Victor Ciobanu.
Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, la rândul ei, a numit adresarea video a lui Șor „un spectacol prost”: „Nu am crezut. A jucat neconvingător. Nu este în tradiția lor să-și țină cuvântul. Strategia lor a eșuat, înseamnă că va fi o altă strategie”.
Ambii experți au fost de acord că parte a noii strategii a lui Șor ar putea deveni noul partid „Pentru Țară”, despre crearea căruia a anunțat fostul primar al orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș.
Валентин Чимпоеш
Șor însuși a declarat că obiectivul principal este schimbarea puterii în Republica Moldova, în acest scop urmând să fie creat un „front comun”. Ce formă va avea acest front și când ar putea fi lansat, politicianul nu a precizat.
Din Moldova în Kârgâzstan?
Între timp, pe 18 noiembrie a ieșit la iveală faptul că Ilan Șor este implicat în lansarea noului canal de televiziune „Nomad” în Kârgâzstan, proiect care ar putea fi folosit pentru difuzarea propagandei ruse. Potrivit publicației „Meduza”, organizația „Eurasia”, afiliată lui Șor, organizează instruiri media pentru viitorii angajați ai postului, iar funcțiile de conducere urmează să fie preluate de foști angajați ai canalului RT, finanțat de Kremlin.
Despre crearea canalului „Nomad” s-a aflat cu câteva luni în urmă. Conform datelor „Radio Azattyk”, recrutarea angajaților era realizată de editorii biroului kârgâz al agenției ruse „Sputnik”. Una dintre funcțiile de conducere a fost obținută de redactorul-șef al acestei agenții, iar noii angajați sunt atrași și din alte instituții media ale țării. Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan și directorul „Canalului 7”, Iliazbek Baltashev, consideră că jurnaliștii pleacă la „Nomad” din cauza unor salarii mai mari, iar redacțiile locale nu pot concura cu „marile instituții media din exterior”.
Victor Ciobanu nu exclude faptul că Șor ar putea „să-și adune recuzita de magician” și să se reorienteze spre Kârgâzstan. „Este posibil ca la Kremlin să existe planuri pentru Șor în Kârgâzstan. Poate vom vedea acolo deschiderea vreunui «Land» (Șor a deschis în Moldova parcurile gratuite de distracții OrheiLand, GăgăuziaLand)”, a menționat expertul.
Ce va face guvernarea?
Politica partidului de guvernământ PAS s-a construit în mare parte pe confruntarea cu Ilan Șor. Autoritățile vorbesc constant despre necesitatea eliminării „elementului șorist” din viața politică a Republicii Moldova. Totodată, lupta cu Șor a fost adesea invocată drept argument în favoarea unor decizii nepopulare ale guvernării.
Analistul Victor Ciobanu a menționat că în anul următor în Moldova nu vor avea loc alegeri mari, de aceea, deocamdată, cu greu vom vedea „acel front șorist”. „Dar mai aproape de alegeri ei se vor manifesta. Și puterea va trebui să reacționeze”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
