Captură video/Ion Ceban/Facebook

Situația din Durlești, discutată în Comisia Situației Excepționale. Ceban anunță ce va face Primăria Chișinău până la Paște

Începând cu seara zilei de 5 aprilie, Primăria Chișinău intervine la Durlești cu lucrări de reparație a unor străzi centrale, precum și cu acțiuni de salubrizare și evacuare a gunoiului acumulat. Anunțul a fost făcut de primarul capitalei, Ion Ceban, care a menționat că decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău, „la solicitarea locuitorilor din Durlești și în urma discuțiilor cu doamna Șaran”. Precizăm că Eleonora Șaran, primara orașului Durlești, a fost reținută pe 27 februarie într-un dosar de corupție, iar în prezent se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

În seara zilei de duminică, 5 aprilie, Ceban a anunțat că a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău.

„La solicitarea locuitorilor din Durlești și în urma discuțiilor cu doamna Șaran, în contextul situației complicate în care se află astăzi orășelul, Chișinăul va veni în sprijinul Durleștiului. Este vorba despre reabilitarea unor străzi, salubrizarea și evacuarea gunoiului acumulat. Chiar din această seară începem să intervenim atât cât vom reuși și cât ne vor permite temperaturile. Străzile propuse pentru următoarea perioadă sunt: Dimo, Caucaz, Vladimirescu, Alexandru cel Bun. Pentru efectuarea lucrărilor, a fost necesară convocarea CSE Chișinău”, a precizat Ceban. „Până la Paște sperăm, în funcție de condițiile climaterice, să reușim”, a adăugat edilul.

Ulterior, Primăria orașului Durlești a publicat imagini cu intervenția responsabililor din capitală.

Amintim că, pe 27 februarie, CNA și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău au efectuat peste 50 de percheziții într-un dosar privind deposedarea Primăriei Durlești de mai multe terenuri intravilane. Potrivit anchetatorilor, aleșii și funcționarii locali ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate, facilitând atribuirea ilegală a terenurilor, care ulterior erau cumpărate la un preț simbolic de 100.000 de lei și revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38.000 și 39.000 de euro — adesea dezvoltatori imobiliari interesați de proiecte de construcție.

Pe 1 martie, patru suspecți au fost plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar alți patru — printre care primarul Eleonora Șaran și viceprimarul Mihail Enachi — în arest preventiv în Penitenciarul 13.

Pe 2 martie, primarul Ion Ceban a acuzat partidul de guvernare că ar încerca să preia controlul asupra Primăriei Durlești printr-un „atac raider fără precedent”, după ce Eleonora Șaran a fost plasată în arest preventiv. Partidul a respins acuzațiile, menționând că „PAS nu reține oameni”. Detalii AICI. Ulterior, Ceban a spus că deputații MAN au vizitat conducerea Durleștiului în penitenciar și că viceprimarul are grave probleme de sănătate, fără a primi îngrijirile necesare. De cealaltă parte, Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile. Detalii AICI.

Pe 27 martie, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în privința Eleonorei Șaran. Avocatul Eleonorei Șaran a declarat că decizia este „aberantă, neîntemeiată și ilegală”, adăugând că o va contesta la Curtea de Apel.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: