Slusari dă alarma: „Se așteaptă o situație foarte gravă, să nu spun catastrofală, în domeniul agrar”

Dacă fondul de subvenționare a agricultorilor nu va fi majorat, fermierii se vor confrunta cu o situație financiară dificilă. Îngrijorările vin din partea deputatului blocului ACUM, Alexandru Slusari. Într-un briefing de presă care a avut loc astăzi, 28 noiembrie, acesta a anunțat că suma datoriilor la acest capitol pentru anul 2020 constituie 615 mln de lei și este dublă față de cea de la începutul anului 2019.

„Putem constata că această ramură importantă în mai multe țări rămâne Cenușăreasa. Pe fermieri, în 2020, dacă nu vom întreprinde modificări importante, îi așteaptă o situație dificilă în ceea ce ține de finanțarea din bugetul de stat. Suma peste soldul disponibil este de 615 mln de lei. Este suma datoriilor cu care trecem în 2020 la capitolul subvenționarea sectorului agroalimentar. Suma este dublă față de cea de la începutul lui 2019”, a explicat Slusari.

Parlamentarul a precizat că agricultorii și producătorii agricoli vor dispune anul viitor de o finanțare de aproximativ 200 de mln de lei.

„Se așteaptă o situație foarte gravă, să nu spun catastrofală, în domeniul agrar. Câțiva ani s-a mers pe linia de stimulare a modernizării agriculturii, pe majorarea unor cote procentuale, dar fondul de subvenționare rămânea neschimbat. Aceeași mărime, de 900 de milioane, a fost în 2017, 2019, toamna am rectificat bugetul cu 50 de mln, dar chiar și așa, după cum vedeți, stimați fermieri, nu rezolvăm problema”, a mai spus deputatul.

Alexandru Slusari a mai spus că fără majorarea fondului de subvenție cu cel puțin un miliard și jumătate de lei, nu se poate miza pe modernizarea sectorului agrar. Acesta a ținut să sublinieze că acest sector constituie principala sursă de venit pentru localitățile rurale și aici este antrenată aproape 40% din forța de muncă.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: