Soarta demiterii lui Stoianoglo va fi decisă de Curtea Constituțională

Magistrații Curții de Apel Chișinău (CA) au admis cererea avocaților procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, care au contestat constituționalitatea articolului 31/1 din Legea cu privire la Procuratură, care prevede evaluarea performanțelor procurorului general. Astfel, dosarul lui Stoianoglo a fost remis la Curtea Constituțională (CC) și Înalta Curte urmează să se expună asupra acestuia, relatează Ziarul de Gardă.

Ion Bocan, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Chișinău, a declarat pentru ZDG că încheierea instanței de apel a fost emisă pe 14 iunie curent, iar săptămâna trecută a fost expediată Înaltei Curți.

„(…) Cererea reclamantului Alexandr Stoianoglo privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost admisă și a fost sesizată Curtea Constituțională în vederea soluționării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în temeiul articolul 135 alineatul 1 a). Încheierea a fost emisă pe 14 iunie 2022 și în cursul săptămânii trecute grefiera a expediat Curții încheierea și sesizarea întocmită de către reclamanți (…)”, a spus Bocan.

Iurie Mărgineanu, unul dintre avocații lui Stoianoglo, susține că apărătorii au contestat articolul 31/1 din Legea cu privire la Procuratură care prevede evaluarea performanțelor procurorului general. Apărătorul consideră că performanțele procurorului general suspendat trebuie să fie evaluate în baza unor norme prevăzute de legislație.

Comisia de la Veneția face trimitere că criteriile de evaluare trebuie să fie prevăzute în lege, dar nu de regulament separat. El trebuie să fie clar, admisibil, pentru ca persoana care accede în funcția de procuror general să vadă ce criterii se vor aplica asupra lui când va fi evaluat, dacă se presupune evaluarea. (…)”, a spus Mărgineanu.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a publicat o listă de întrebări adresate Guvernului Republicii Moldova în legătură cu dosarul penal în care este cercetat procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo. În special, CEDO se interesează dacă au fost motive suficiente pentru a-l plasa pe Stoianoglo în arest la domiciliu. De asemenea, Curtea europeană a cerut explicații Guvernului de ce autoritățile i-au interzis lui Alexandr Stoianoglo să participe la întruniri publice și să comunice cu presa pe durata procedurilor penale în privința sa.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: