Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei

Socialiștii acuză poliția de „abuz” în timpul manifestațiilor anti-LGBT. Sesizează procuratura și ambasadele

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a sesizat Procuratura, Avocatului Poporului și misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova, acuzând forțele de ordine de presupuse „acțiuni ilegale” împotriva cetățenilor care au participat la manifestațiile anti-LGBT din 15 iunie, desfășurate la Chișinău.

Într-un briefing de presă, liderul fracțiunii, Vlad Batrîncea, a cerut ca instituțiile statului să nu mai fie utilizate „ca instrumente în lupta politică”.

„Cerem ca astfel de abuzuri să nu se mai repete, ca structurile de forță să fie depolitizate, iar instituțiile statului să nu mai fie folosite ca instrumente în lupta politică”, a declarat Vlad Batrîncea.

Batrîncea a menționat că întreaga responsabilitate pentru cele întâmplate revine actualei guvernări, inclusiv pentru incidentele când „ar fi fost agresați preoți și părinți cu copii”, referindu-se la cazul bărbatului care a încercat să forțeze cordonul MAI la Marșul Pride, ținând un copil în brațe.

„Actuala guvernare este dispusă la orice pentru a-și păstra puterea. Se cred misionari, dar încalcă legea și se plasează public deasupra propriilor cetățeni. Au devenit politicieni, judecători și procurori în același timp. De aceea, Maia Sandu tinde să concentreze toată puterea în mâinile ei, împotriva Constituției, pentru a decide personal cine are voie să fie liber în această țară”, a mai menționat acesta.

Partidul Acțiune și Solidaritate a refuzat să comenteze acuzațiile lansate de socialiști.

Deputatul PAS, Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat pentru Ipn, că poliția a intervenit conform legii și a prevenit un conflict direct dintre cele două tabere.

„Eu rămân uimit de ipocrizia lor, în contextul în care poliția a stat între cele două tabere, dar și luând în considerație că Partidul Socialiștilor a fost unul dintre organizatorii unui protest și a chemat la violență. Iar poliția a prevenit violența în stradă”, a menționat deputatul PAS.

Contactat de NewsMaker, Ministerul Afacerilor Interne a menționat că nu va comenta declarațiile BCS.

Amintim că, Ministerul Afacerilor Interne a venit cu precizări duminică, menționând că întrunirea de la intersecția străzilor Bodoni și Ștefan cel Mare, unde au avut loc incidentele, nu a fost declarată, iar pentru a preveni perturbarea ordinii publice, forțele de ordine au intervenit pentru a redirecționa participanții la marșul LGBTQ pe o altă stradă – Sciusev.

„La un moment, o persoană cu comportament agresiv a încercat să forțeze cordonul carabinierilor. Gravitatea situației a fost accentuată de faptul că persoana a implicat un copil în acțiunea sa, punându-i în pericol integritatea fizică. Intervenția promptă a forțelor de ordine a permis imobilizarea persoanei, evitând posibile consecințe mai grave. Poliția condamnă orice formă de violență și reiterează apelul către participanții la întruniri să dea dovadă de responsabilitate, să respecte indicațiile forțelor de ordine și normele legale privind desfășurarea pașnică a evenimentelor publice”, au subliniat oamenii legii.

***

Pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+. 

În reacție, reprezentanții PSRM au organizat „Marșul Familiei”. 

În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei. După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat pe strada Bănulescu-Bodoni, unde au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la marșul Pride, redirecționat între timp pe strada Șciusev. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a anunțat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a declarat că peste 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor. Potrivit MAI, grupuri de enoriași care au încercat să forțeze cordonul poliției au fost mobilizate în mod organizat. Ministerul s-a referit și la implicarea unor slujitori ai bisericii „în acțiuni de instigare la confruntare”, menționând că privește acest fapt „cu îngrijorare”. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe”, au comunicat reprezentanții ministerului. 

Mitropolia Moldovei a criticat modul în care sunt reflectate acțiunile bisericii și ale slujitorilor acesteia. Referitor la îmbrâncelile în care a fost implicat și un minor, Mitropolia a afirmat că faptul că bărbatul a ieșit cu copilul său în stradă este „o expresie a prețuirii familiei”.

Între timp, presa a scris că o persoană care a participat la Marșul Pride a fost lovită cu piciorul după încheierea evenimentului. Cazul a avut loc după ce, între doi tineri cu fețele acoperite și un grup de participanți la marș, ar fi izbucnit un conflict, care a degenerat în violență fizică.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: