Colaj NM. Sursa foto: Agora

VIDEO „Câți ani ai, *a?”: participantă la marșul LGBT, agresată de tineri cu mască. Poliția și ombudsmanul reacționează

O persoană care a participat la Marșul Pride din 15 iunie a fost lovită cu piciorul după încheierea evenimentului, scrie Agora. Potrivit sursei, care a publicat și un video cu incidentul, cazul a avut loc după ce, între doi tineri cu fețele acoperite și un grup de participanți la marș, ar fi izbucnit un conflict, care a degenerat în violență fizică. Pentru NewsMaker, reprezentanții poliției au declarat că persoanele care ar fi participat la agresarea fizică au fost identificate și urmează să fie audiate.

Potrivit Agora, imaginile video au fost filmate chiar de participanții la marș. În acestea apar doi tineri, iar după un schimb de replici, unul dintre ei lovește cu piciorul o participantă la Marșul Pride. „Câți ani ai, *a?”, a spus unul dintre tineri înainte de aceasta, fiind susținut verbal de celălalt. 

Potrivit sursei, persoana a rămas cu ochiul însângerat. Imediat după incident, care a avut loc pe strada Alexei Șciusev, cei doi tineri au fugit de la fața locului.

Angelica Frolov, activistă și președinta Genderdoc-M, organizație care promovează drepturile comunității LGBT+, a confirmat cazul pe o rețea de socializare. Potrivit ei, deși cei doi tineri aveau fețele acoperite în timpul incidentului, imediat după acesta s-au deplasat la un magazin din apropiere pentru a procura băuturi alcoolice fără mască.

NewsMaker a întrebat reprezentanții poliției dacă au fost sesizați despre acest caz și, eventual, dacă tinerii au fost identificați. „Au fost identificate mai multe persoane care ar fi participat la agresarea fizică a unei persoane care a participat la marș. Aceștia urmează a fi audiați”, a declarat ofițerul de presă la Inspectoratul General al Poliției, Mariana Bețivu.

Menționăm, cu referire la acest caz, că Avocatul Poporului Ceslav Panico a solicitat autorităților competente „să inițieze o anchetă detaliată și transparentă, în vederea identificării și tragerii la răspundere a celor responsabili, precum și să asigure un climat sigur pentru toți cetățenii, indiferent de convingerile lor”.

***

Amintim că pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+.

În reacție, reprezentanții PSRM au organizat „Marșul Familiei”.

În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei. După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a anunțat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a declarat că peste 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor. Potrivit MAI, grupuri de enoriași care au încercat să forțeze cordonul poliției au fost mobilizate în mod organizat. Ministerul s-a referit și la implicarea unor slujitori ai bisericii „în acțiuni de instigare la confruntare”, menționând că privește acest fapt „cu îngrijorare”. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe”, au comunicat reprezentanții ministerului. 

Mitropolia Moldovei a criticat modul în care sunt reflectate acțiunile bisericii și ale slujitorilor acesteia. Referitor la îmbrâncelile în care a fost implicat și un minor, Mitropolia a afirmat că faptul că bărbatul a ieșit cu copilul său în stradă este „o expresie a prețuirii familiei”.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: