Colaj NM. Sursa foto: Agora

VIDEO „Câți ani ai, *a?”: participantă la marșul LGBT, agresată de tineri cu mască. Poliția și ombudsmanul reacționează

O persoană care a participat la Marșul Pride din 15 iunie a fost lovită cu piciorul după încheierea evenimentului, scrie Agora. Potrivit sursei, care a publicat și un video cu incidentul, cazul a avut loc după ce, între doi tineri cu fețele acoperite și un grup de participanți la marș, ar fi izbucnit un conflict, care a degenerat în violență fizică. Pentru NewsMaker, reprezentanții poliției au declarat că persoanele care ar fi participat la agresarea fizică au fost identificate și urmează să fie audiate.

Potrivit Agora, imaginile video au fost filmate chiar de participanții la marș. În acestea apar doi tineri, iar după un schimb de replici, unul dintre ei lovește cu piciorul o participantă la Marșul Pride. „Câți ani ai, *a?”, a spus unul dintre tineri înainte de aceasta, fiind susținut verbal de celălalt. 

Potrivit sursei, persoana a rămas cu ochiul însângerat. Imediat după incident, care a avut loc pe strada Alexei Șciusev, cei doi tineri au fugit de la fața locului.

Angelica Frolov, activistă și președinta Genderdoc-M, organizație care promovează drepturile comunității LGBT+, a confirmat cazul pe o rețea de socializare. Potrivit ei, deși cei doi tineri aveau fețele acoperite în timpul incidentului, imediat după acesta s-au deplasat la un magazin din apropiere pentru a procura băuturi alcoolice fără mască.

NewsMaker a întrebat reprezentanții poliției dacă au fost sesizați despre acest caz și, eventual, dacă tinerii au fost identificați. „Au fost identificate mai multe persoane care ar fi participat la agresarea fizică a unei persoane care a participat la marș. Aceștia urmează a fi audiați”, a declarat ofițerul de presă la Inspectoratul General al Poliției, Mariana Bețivu.

Menționăm, cu referire la acest caz, că Avocatul Poporului Ceslav Panico a solicitat autorităților competente „să inițieze o anchetă detaliată și transparentă, în vederea identificării și tragerii la răspundere a celor responsabili, precum și să asigure un climat sigur pentru toți cetățenii, indiferent de convingerile lor”.

***

Amintim că pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+.

În reacție, reprezentanții PSRM au organizat „Marșul Familiei”.

În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei. După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a anunțat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a declarat că peste 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor. Potrivit MAI, grupuri de enoriași care au încercat să forțeze cordonul poliției au fost mobilizate în mod organizat. Ministerul s-a referit și la implicarea unor slujitori ai bisericii „în acțiuni de instigare la confruntare”, menționând că privește acest fapt „cu îngrijorare”. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe”, au comunicat reprezentanții ministerului. 

Mitropolia Moldovei a criticat modul în care sunt reflectate acțiunile bisericii și ale slujitorilor acesteia. Referitor la îmbrâncelile în care a fost implicat și un minor, Mitropolia a afirmat că faptul că bărbatul a ieșit cu copilul său în stradă este „o expresie a prețuirii familiei”.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: