„Socialiștii au nevoie de oameni docili”. De ce decizia comisiei juridice despre numirea judecătoarei Puică i-a revoltat pe toți

Comisia juridică a parlamentului a votat împotriva numirii Vioricăi Puică în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție. Socialiștii și democrații au votat împotrivă fără a explica motivele. Hotărârea a provocat critici din partea comunității juridice și a opoziției care consideră că Puică este o magistrată onestă și incoruptibilă. NM a studiat situația.

Cine este Viorica Puică

Viorica Puică activează în calitate de judecător din anul 2002, iar acum – la Judecătoria sectorului Botanica al capitalei. Puică a vorbit de nenumărate ori despre starea de lucruri în sistemul justiției. Ea a pretins de câteva ori la postul de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. În timpul unui astfel de concurs, în anul 2017, Corneliu Gurin, procurorul general de atunci și membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), i-a reamintit magistratei că aceasta a afirmat într-un interviu că „Procuratura Generală nu este independentă”. În același an, 2017, Puică a candidat la CSM, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi.

În luna iunie 2020, Puică a participat din nou la concursul pentru funcția de magistrat al CSJ. Din șapte candidați, Consiliul Superior al Magistraturii a ales-o doar pe ea și a transmis hotărârea pentru aprobare în parlament.

La 15 iulie, la ședința comisiei juridice, deputații Partidului Socialiștilor și ai Partidului Democrat au votat împotriva numirii sale. Ei nu au explicat motivul deciziei lor.

Conform declarației de venit, în anul 2019, Viorica Puică a câștigat 268,8 mii de lei în funcția de magistrat și 11,5 mii de lei pentru activitatea în cadrul Institutului Național al Justiției.

Ce spun deputații

Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului „Acțiune și Solidaritate”, a anunțat despre decizia comisiei juridice. El a subliniat că Puică este una dintre „cele mai oneste și competente judecătoare din această țară”. „Socialiștii au nevoie de oameni docili și cu probleme serioase. Pentru că aceste persoane execută nestingherit ordinele ilegale venite de la [președintele Igor] Dodon și alții ca el. Persoanele integre sunt incompatibile cu ce vrea Dodon să construiască în această țară”, a scris Litvinenco pe Facebook.

Grigore Novac, membru al comisiei juridice din partea PSRM, a menționat pentru NM că parlamentul va lua decizia definitivă privind numirea lui Puică, iar comisia juridică doar s-a expus în acest sens. Iar într-un comentariu pentru ZdG, Novac a spus că „nu poate susține o persoană pe care nu prea o cunoaște din punct de vedere profesional”.

De ce s-a revoltat comunitatea juridică

Decizia deputaților a provocat critici din partea comunității juridice. Mulți și-au expus opinia în acest sens pe Facebook. Astfel, avocata Viorica Grecu, care a reprezentat în intanță interesele Domnicăi Manole, ex-judecătoare la CA, a menționat că Viorica Puică a dat dovadă mereu de „integritate și independență”. Viorica Grecu este de părere că refuzul de numire a lui Puică urmărește același scop ca și cel „când începea hărțuirea doamnei Domnica Manole”. „Sunt folosite procedeele care le sunt la îndemână pentru a-i intimida și a-i supune pe ceilalți judecători, prin nedreptățirea unui judecător din breaslă”, a scris Grecu pe pagina sa de Facebook.

Și Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria sectorului Centru al capitalei, a comentat situația: „E mai ușor să miști un munte din loc decât corectitudinea și onestitatea doamnei Puică. Atunci când reprezentanții parlamentului, fără niciun motiv, nu votează pentru numirea unui judecător la CSJ, încep să bănuiesc pe bună dreptate că anume corectitudinea ei a fost motivul”, a scris magistrata.

Avocata Angela Popil a reamintit că anterior, candidatura lui Puică a fost aprobată de CSM. „Dacă deputații nu susțin alegerea făcută de CSM, despre ce fel de divizare a puterilor și independență a judecătorilor putem vorbi?”, a scris ea.

Jurista Nadejda Hritptievschi este de părere că în această situație, trebuiau să reacționeze reprezentanții corpului de judecători și CSM. Ea susține că Dodon și PSRM doresc „să-și subordoneze justiția”. „Sper că plenul parlamentului va vota pentru numirea doamnei Puică la CSM. Noi avem nevoie de judecători profesioniști și integri, mai ales la Curtea Supremă de Justiție”, a spus Hriptievschi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: