Soluțiile digitale ale lui Mihai Mocanu: cum Soluții Calitative a trecut de la local la internațional prin investiții strategice ale ODA și Băncii Mondiale

Mihai Mocanu este un antreprenor din Chișinău care, în 2009, a pus bazele companiei Soluții Calitative SRL. Ce a început ca o mică afacere în domeniul dezvoltării software pentru clienți locali și s-a transformat, în timp, într-un furnizor de soluții tehnologice inovatoare, capabil să concureze pe piețele internaționale.

„La început, ne-am concentrat pe soluții simple, precum software pentru gestionarea cursului valutar și sisteme GPS tracking pentru Ministerul Afacerilor Interne. Totuși, am știut mereu că potențialul nostru depășește granițele Moldovei”, povestește Mihai Mocanu.

Compania s-a confruntat cu o infrastructură IT insuficient dezvoltată și cu lipsa resurselor necesare pentru extindere. În 2024, Soluții Calitative a obținut finanțare din Programul de competitivitate la export și internaționalizare, finanțat de Banca Mondială și gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). 

Compania a obținut un grant în valoare de 585 mii de lei, care a acoperit o parte semnificativă din investițiile necesare pentru modernizare. Cu contribuția antreprenorului de 50%, valoarea totală a proiectului investițional a depășit 1 milion de lei.

Investiția a țintit să îmbunătățească procesul de producție și să ofere companiei posibilitatea de a accesa piețe noi de export. Compania a achiziționat servere performante, care au avut un rol esențial în optimizarea proceselor de dezvoltare software și testare. De asemenea, compania a implementat un sistem ERP modern, care a permis o gestionarea mai eficientă a resurselor interne și a fluxurilor operaționale. În plus, a dezvoltat o strategie de marketing orientată spre internaționalizare, cu accent pe extinderea pe piața românească. 

„Această finanțare ne-a permis să ne modernizăm infrastructura IT și să automatizăm procesele interne, oferindu-ne posibilitatea de a răspunde cerințelor piețelor externe”, explică omul de afaceri.

Investițiile realizate au început să dea roade imediat. În urma unui studiu de piață detaliat finanțat prin granturile ODA, compania a stabilit contacte cu parteneri strategici din România. În 2024, Soluții Calitative a încheiat primul contract de furnizare a software-ului personalizat către un client nou de pe piața românească, marcând astfel debutul pe scena internațională.

„Exporturile noastre în România au crescut cu 50% în decursul unui an, iar portofoliul nostru de clienți a devenit mult mai diversificat. Serverele performante și sistemele integrate achiziționate prin acest proiect ne-au oferit flexibilitatea de a adapta produsele la cerințele fiecărui client”, subliniază antreprenorul.

Pe viitor, compania își propune să se extindă pe alte piețe din Uniunea Europeană, să dezvolte noi produse software și să își consolideze poziția pe piața locală. „România este doar începutul. Următoarele ținte sunt Germania și Polonia, iar pentru asta vom continua să investim în inovație și dezvoltare”, concluzionează Mihai Mocanu

Proiectul investițional sprijinit de ODA arată cum o combinație de strategie, finanțare inteligentă și viziune poate transforma o afacere locală într-un jucător internațional.

Recent, programul de internaționalizare a fost relansat pentru a oferi noi oportunități agenților economici. Astfel, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a lansat Programul  de creștere a competitivității producătorilor locali și integrarea în lanțurile valorice. Prin intermediul acestui program, aproximativ 1300 de  întreprinderi vor putea accesa sprijin financiar de până la 2 milioane de lei pentru implementarea soluțiilor de inginerie și IT, aplicarea standardelor internaționale, efectuarea încercărilor de laborator și obținerea certificărilor necesare. De asemenea, programul include contractarea de servicii de consultanță în marketing, măsuri de protecție a proprietății intelectuale, achiziționarea licențelor și participarea la evenimente B2B. 

Antreprenorii care vor să-și extindă afacerea, pot depune cereri de grant pe site-ul ODA, la linkul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe teritoriul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a fost descoperit cuibul unui șorecar mare – specie de pasăre răpitoare rar întâlnită în Republica Moldova – cu doi pui. Anunțul a fost făcut de rezervație pe 2 iunie, pe Facebook.

În timpul cercetărilor de monitorizare, angajații Direcției Patrimoniului Natural și Biodiversității au făcut o descoperire unică — un cuib al unei păsări de pradă rare, șorecarul mare (Buteo rufinus), cu doi pui! Cuibul a fost găsit într-o grotă naturală, în stâncile de deasupra văii Răutului. Cuibărirea confirmată a acestei specii pe teritoriul rezervației subliniază valoarea conservativă ridicată a zonei și condițiile favorabile pentru faună”, a transmis Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”.

Potrivit sursei citate, șorecarul mare este rar întâlnit în țara noastră, deși nu este inclus în ediția din 2015 a Cărții Roșii a Republicii Moldova. Specia este protejată de Convențiile de la Berna și Bonn, este inclusă în Cartea Roșie a Ucrainei și figurează în Anexa I a Directivei Păsări a UE, ca specie ce necesită măsuri speciale pentru protejarea habitatului.

Dieta șorecarului este specifică zonelor de stepă:

  • rozătoare (orbete, popândăi, hârciogi);
  • rptile (șopârle, nătângi, șerpi de alun);
  • insecte, păsări (ciocârlii, grauri, mierle, turturele, prepelițe, fazani);
  • amfibieni și uneori chiar hoituri.
Facebook/Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”
Facebook/Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a decis menținerea sechestrului pe bunurile persoanelor incluse în lista de sancțiuni UE pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, Printre cei vizați se numără oligarhul fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, și deputata apropiată acestuia, Marina Tauber.

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a prelungit sechestrul asupra bunurilor celor sancționați de UE pentru tentative de destabilizare până pe 29 aprilie 2026. Măsura îi vizează pe Ilan Șor, Marina Tauber, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Nelli Parutenco și Mihail Vlah. Sechestrul a fost extins și pentru organizația „Evrazia”, scrie Radio Moldova.

Amintim că, pe 1 august 2024, Consiliul Interinstituțional de Supervizare a blocat conturile și resursele economice ale 11 persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a fost creat anul trecut și are în responsabilitate aplicarea sancțiunilor și măsurilor restrictive internaționale de către țara noastră. Consiliul este condus de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, iar componența sa include conducătorii principalelor autorități și instituții publice, asigurând astfel o coordonare în aplicarea sancțiunilor.

870717159-Decizia-CIS-25-Din-26-05-2025 by Ana-Maria

Ucraina și Federația Rusă au desfășurat pe 2 iunie, la Istanbul, a doua runda de negocieri privind încheierea invaziei ruse. Părțile au convenit asupra unui schimb major de prizonieri.

Negocierile dintre delegațiile Ucrainei și Federației Ruse au avut loc în incinta Palatului Ciragan de pe malul Bosforului, Istanbul. Acestea au durat puțin peste o oră.

În timpul discuțiilor, părțile și-au transmis câte un document cu propuneri pentru încheierea războiului.

După discuții, șeful delegației ucrainene, ministrul Apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina a văzut pentru prima dată propunerile Rusiei cu privire la încetarea focului și încheierea conflictului militar. „Echipele noastre vor avea la dispoziție o săptămână pentru a analiza documentele, după care vom putea coordona pașii următori”, a declarat el.

Oficialul a precizat că delegațiile au convenit asupra unui nou schimb de prizonieri, după formula „toți pentru toți”, în care se vor regăsi persoane grav rănite și militari cu vârste între 19 și 25 de ani. De asemenea, s-a agreat schimbul a câte 6 000 de persoane decedate.

De asemenea, Rustem Umerov a spus că Ucraina a transmis o listă cu câteva sute de copii deportați în Rusia care trebuie să-i reîntoarcă și că așteaptă acțiuni din partea Moscovei în această direcție. Jurnalistul The Economist Oliver Carol a scris, cu referire la o sursă familiarizată cu discuțiile, că șeful delegației ruse, Vladimir Medinskii, în replică la cererea privind reîntoarcerea minorilor ucraineni, a declarat: „Nu organizați un spectacol pentru bătrânelele europene suferinde, care nu au proprii copii”.

Umerov a mai precizat că delegația rusă a respins inițiativa privind un armistițiu necondiționat de 30 de zile și propunerea privind organizarea unei întâlniri între președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și omologul său din Rusia, Vladimir Putin.

La rândul său, Vladimir Medinskii, care este consilier al Kremlinului, a relatat că delegația rusă a propus o încetare a focului de 2-3 zile, pe anumite sectoare ale frontului. Potrivit lui, aceasta are drept scop recuperarea trupurile neînsuflețite ale celor căzuți.

Totodată, Medinskii a arătat lista cu copiii ucraineni de Rusia, care conține 339 de nume.

Amintim că prima rundă de negocieri dintre Ucraina și Federația Rusă a avut loc pe 16 mai, la Istanbul. Acestea au fost primele discuții directe dintre părți din ultimii trei ani. Negocierile, care au durat circa două ore, au dus doar la un schimb de prizonieri după formula „1 000 pentru 1 000”.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că victima atacului cu un cuțit, produs într-un troleibuz din capitală, este un angajat al Poliției. Potrivit lui, incidentul a avut loc în timpul liber al polițistului, în interiorul transportului public. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Есть вопросы” de la NewsMaker. Interviul integral va fi publicat marți, 3 iunie, pe NewsMaker.md și pe canalul de YouTube al redacției.

„Da, este adevărat. Cu părere de rău, este un coleg de-al nostru dintr-un inspectorat de poliție. Era în afara programului de muncă acel coleg când se deplasa în transportul public”, a declarat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, chiar dacă incidentul nu a avut loc în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, autoritățile vor analiza dacă au fost respectate cerințele instituționale, inclusiv în ceea ce privește responsabilitățile profesionale ale polițistului aflat în afara programului de lucru.

„Chiar dacă suntem în afara activității de serviciu, noi avem anumite reguli și cerințe de a fi respectate. Să vedem dacă au fost asigurate ca cerințe de angajatorul nostru. În același timp, se examinează și acțiunile persoanei care a atacat polițistul”.

Întrebat despre motivul atacului, șeful IGP a declarat că este prematur să fie formulată o concluzie, întrucât presupusul agresor nu a fost identificat până în prezent. Autoritățile examinează versiunea potrivit căreia agresorul ar avea deficiențe mintale. Cernăuțeanu a mai precizat că, odată ce toate circumstanțele vor fi clar documentate, autoritățile vor oferi informații oficiale suplimentare.

Șeful Inspectoratului General al Poliției a confirmat, de asemenea, că incidentul a avut loc într-un troleibuz, chiar dacă Regia Transport Electric Chișinău nu a confirmat oficial, dar nici nu a infirmat producerea acestuia.

***

Amintim că o persoană a fost atacată cu un cuțit, în noaptea de 1 iunie, la Chișinău. Victima, care se deplasa spre domiciliu, ar fi fost agresată fizic de un individ necunoscut în timpul călătoriei, fiind lovită cu pumnul în față și, ulterior, rănită cu cuțitul la brațul stâng. Incidentul a fost semnalat la ora 01:05, la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, a precizat pentru NewsMaker ofițera de presă a Direcției de Poliție Chișinău, Svetlana Scripnic. Victima a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale, iar suspectul este căutat de poliție.

Deși Poliția a precizat pentru NewsMaker că atacul a avut loc într-un troleibuz, Regia Transport Electric Chișinău nu a confirmat oficial acest fapt. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Felicia Rusu, a declarat pentru redacția noastră că, „deocamdată”, nu există dovezi privind un astfel de incident în mijloacele de transport verificate în noaptea de 31 mai spre 1 iunie. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul britanic va construi până la 12 submarine nucleare de atac și va investi masiv în modernizarea capacităților militare. Măsurile fac parte din planul Strategic Defence Review care are obiectivul de a aduce forțele armate într-o stare de alertă, scrie BBC.

Premierul Keir Starmer a anunțat luni, în cadrul unei vizite la șantierul naval BAE Systems din Scoția, că Regatul Unit va extinde semnificativ flota de submarine nucleare și va accelera procesul de reînarmare în contextul provocărilor de securitate internațională.

„A sosit momentul să transformăm modul în care ne apărăm”, a declarat premierul Keir Starmer muncitorilor de la şantierul naval Govan al BAE Systems din Scoţia, afirmând că „va pune capăt golirii de conţinut a forţelor armate” britanice. „Atunci când suntem ameninţaţi direct de state cu forţe militare avansate, cel mai eficient mod de a le descuraja este să fim pregătiţi”, a explicat el.

Printre cele 62 de recomandări acceptate de guvern se numără construirea a cel puțin șase noi fabrici de muniție, achiziția a până la 7.000 de arme cu rază lungă de acțiune fabricate în Marea Britanie și implementarea unor noi sisteme de comunicații pentru câmpul de luptă. De asemenea, va fi înființat un Comandament Cibernetic și Electromagnetic, care va gestiona operațiunile ofensive și defensive în spațiul digital, după ce rețelele militare britanice au fost ținta a peste 90.000 de atacuri cibernetice în ultimii doi ani.

În plus, Starmer a subliniat că majorarea bugetului pentru apărare de la 2,3% la 2,5% din PIB până în 2027, cu obiectivul de a ajunge la 3% pe termen lung, va contribui nu doar la securitate, ci și la crearea de locuri de muncă și creștere economică.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: