Andrei Mardari/NewsMaker

Spînu, despre datoriile de milioane ale Air Moldova față de pasageri: Șor a vrut să ia acei bani

Air Moldova este datoare pasagerilor care și-au procurat bilete cu aproape 175 de milioane de lei. Banii sunt, dă asigurări ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu… însă „sunt blocați pe conturile companiei”. Declarația a fost făcută de Spînu în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, de la Jurnal TV. Oficialul îl acuză pe oligarhul fugar Ilan Șor de situația din jurul companiei și dă asigurări că cei peste 28 de mii de pasageri păgubiți vor fi printre primii care își vor putea întoarce banii, atunci când suma va fi deblocată.

„Este adevărat, peste 28 de mii de oameni trebuie să-și primească banii înapoi de la acest personaj (nr. red: Ilan Șor), de la Air Moldova, care a intrat într-un proces de restructurare a datoriilor. Vreau să se cunoască că banii sunt blocați pe conturile acestei companii. Ce am făcut noi, la minister? În primul rând, Autoritatea Aeronautică Civilă a cerut în judecată ca cei care au cumpărat biletele cu cardul bancar automat să-și poată întoarce banii. Încă nu a început procedura rambursării, pentru că nu este decizia judecății. Înțelegem că ar putea să fie cârdășie și aici. Doi, am discutat cu Parlamentul și ați văzut că a fost înregistrat proiectul prin care să ne asigurăm că pasagerii sunt puși ca și prioritate atunci când se va decide întoarcerea datoriilor. Noi considerăm că Șor asta a vrut să facă, în esență. Să ia acei bani prin diferiți alți creditori și să nu mai ajungă resurse pentru persoanele care și-au procurat bilete. Odată aprobată această lege, el nu va mai putea face acest lucru”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu.

Amintim că deputații partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian și Sergiu Lazarencu au prezentat, pe 20 februarie, o inițiativă legislativă care vizează persoanele păgubite de compania Air Moldova. Potrivit parlamentarilor, peste 28 000 de moldoveni nu și-au primit înapoi banii pentru biletele cumpărate, fiind vorba despre circa 75 mii de bilete, în valoare de 9 milioane de euro (echivalentul a circa 175 de milioane de lei). Inițiativa presupune modificări la Legea insolvabilității.

„Pasagerii care au cumpărat bilete vor fi printre primii cărora li se vor întoarce banii. Până acum această categorie se clasa pe rangul 7, după prioritate”, a comunicat atunci PAS.

***

Potrivit mold-street, compania aeriană Air Moldova a intrat oficial în procedură accelerată de restructurare, metodă pentru a scăpa de pretențiile imediate ale creditorilor. La această etapă, datoriile Air Moldova depășesc 2 miliarde lei. Ultima dată, compania a anunțat că zborurile sunt sistate până pe 14 septembrie 2023 inclusiv. „Rambursările pentru zborurile anulate se procesează în continuare, iar cei care au procurat biletele online, pe site-ul companiei, vor primi rambursarea la solicitare, pe cardul cu care a fost achitat biletul” – anunțurile respective au devenit o obișnuință din aprilie 2023, când Air Moldova a suspendat toate zborurile.

De menționat că, anterior, Air Moldova a respins public acuzațiile privind afilierea companiei cu politicianul fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 de ani de detenție în dosarul „Frauda bancară”, acuzând autoritățile de răfuială politică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: