Spînu explică de ce a fost ținta campaniilor de discreditare: „Kremlinul a vrut să distorsioneze efortul de a ne rupe de Gazprom”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că, pe parcursul mandatului său, a fost ținta unei campanii de discreditare venite atât din exteriorul, cât și din interiorul țării, din mai multe motive. Potrivit lui Spînu, prin campaniile de denigrare la adresa sa, Kremlinul ar fi încercat să submineze eforturile guvernului de a reduce dependența energetică față de Gazprom, în timp ce, pe plan intern, reacțiile negative ar fi fost cauzate de poziția sa fermă față de reforma justiției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы» cu Nicolae Paholnițchi.

Fostul ministru afirmă că a fost expus intens din primele zile ale guvernării, fiind responsabil de sectorul energetic și luând decizii complicate menite să reducă dependența Republicii Moldova de Gazprom.

„Chiar din primele zile de guvernare am fost responsabil de sectorul energetic și practic am fost mereu pus în față să iau decizii complicate, pe de o parte, pe de altă parte să rup dependența Republicii Moldova de Gazprom”, a spus el.

Potrivit lui Spînu, eforturile guvernării de a se desprinde de influența Gazprom au fost ținta unei campanii de dezinformare orchestrate de Kremlin.

„Eu sunt sigur că Kremlinul a făcut tot posibilul, inclusiv mediatic, prin propagandă, să distorsioneze efortul nostru de a ne rupe de Gazprom și de a deveni mai independenți energetic. Și am văzut, apropo, și în anumite înregistrări audio ale unor persoane care lucrau în serviciile secrete rusești, care spuneau că dacă nu poți pe ăștia din guvernare — nu se referea la mine, dar la toți — dacă nu poți pe ăștia din guvernare, nu ai probe că ar fi corupți, haideți să creăm ceva, să arătăm că ei sunt răi, corupți și așa mai departe. Și încet, încet ei au reușit să facă asta”, a declarat Spînu.

Fostul ministru a vorbit și despre poziția sa fermă privind reforma justiției, menționând că a insistat încă de la începutul guvernării pe excluderea din sistem a celor care au contribuit la crearea unui sistem de justiție compromis.

„Încă din primele luni de guvernare am încercat, în interiorul echipei, să spun că, uite, nu putem să facem reforma justiției cu anumite persoane care au participat la crearea acestui sistem. Și ei trebuie scoși imediat din funcțiile pe care le aveau. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Și ba, unii au fost și promovați. Doar peste o anumită perioadă, când s-a înțeles că nu poți să faci reforma cu cei care au creat acest sistem, am văzut că unii au fost scoși. Probabil asta a supărat pe mulți și am văzut reacții un pic stranii de la unele instituții de forță sau de drept care tot scoteau așa pe bandă rulantă tot felul de dosare și nici măcar nu le știți cum, nu le scoteau public, dar le băgau pe telegram, fără să prezinte o probă”, a conchis Andrei Spînu.

Reamintim că, pe 11 noiembrie 2024, Andrei Spînu a demisionat din funcția de ministru al Infrastructurii și a părăsit PAS. NM a relatat ce urmă a lăsat Spînu în politica și guvernarea Republicii Moldova.




If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

Venituri de peste 270.000 euro într-un singur an, apartamente, acțiuni și un Mercedes GLC: cu ce avere a preluat Claudiu Năsui fotoliul de ministru al Economiei la Chișinău

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, și-a depus declarația de avere și interese personale după numirea în funcție. Potrivit documentului, Năsui deține două apartamente, un teren destinat construcțiilor, precum și un autoturism de model Mercedes GLC. Cea mai mare parte a veniturilor declarate de acesta pentru anul trecut provine din dividendele încasate de la Banca Transilvania. În total, veniturile declarate de Năsui pentru anul 2025 depășesc 5,5 milioane de lei moldovenești, echivalentul a peste 270 de mii de euro.

Claudiu Năsui a completat declarația de avere pe 25 septembrie 2026.

În 2025, Năsui a primit o indemnizație totală de la Camera Deputaților din România în valoare de 234 832 de lei românești. În lei moldovenești, suma ar fi de aproximativ 900 de mii de lei. În același an, a obținut dividende de la Banca Transilvania în valoare de 1 187 266 de lei românești. În lei moldovenești, suma ar fi de peste 4 milioane 500 de mii de lei. Tot în 2025, Năsui a avut un venit de 6 206 de euro din darea în chirie a unui apartament, echivalentul a aproximativ 125 de mii de lei moldovenești.

La capitolul bunuri imobile, noul ministru a declarat un teren destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016, cu o suprafață de 10,6 m². Totodată, acesta a declarat două apartamente. Primul a fost dobândit în 2007, printr-un contract de vânzare-cumpărare, are o suprafață de 49 m² și o valoare declarată de 400 000 de euro. Cel de-al doilea a fost dobândit în 2016, printr-un contract de schimb, are o suprafață de 99 m² și o valoare declarată de 177 650 de euro.

Năsui a declarat și un autoturism Mercedes GLC, cu anul de fabricație 2016, dobândit în același an. Valoarea bunului este de 40 000 de euro, iar valoarea de piață – de 20 000 de euro. În document se menționează că diferența dintre valoarea bunului și valoarea de piață a acestuia este determinată de amortizarea în timp.

La capitolul active financiare, noul ministru a declarat un cont curent sau echivalente, inclusiv card, cu o sumă de 24 829,69 de lei românești, deschis la Banca Transilvania, Cluj, România. Suma este echivalentul a peste 95 de mii de lei moldovenești. Năsui a declarat și trei titluri de stat ca active financiare. Este vorba despre hârtii de valoare deținute, cu dobânzi de 1,6%, 5% și 6,8%. Emitentul acestora este Ministerul Finanțelor din România.

La capitolul cote-părți/acțiuni în capitalul social al unui agent economic, Năsui a declarat participații la trei companii din România: Muntenia Global Invest, cu o cotă de participare de 20.970, iar valoarea bunului este de 167.760 de lei românești; Bio Carpatherra, cu o cotă de participare de 80, iar valoarea bunului este de 800 de lei românești; și Banca Transilvania, cu o cotă de participare de 718.914, iar valoarea bunului este de 25.521.447 de lei românești.

***

Amintim că, pe 28 august, Claudiu Năsui a depus jurământul de învestire în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Detalii AICI. În aceeași zi, Năsui a spus că vrea să facă din Republica Moldova „cea mai primitoare țară pentru antreprenoriat din lume”. Detalii AICI. Despre faptul că Nasui, deputat USR în Parlamentul României, va prelua funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, premierul Vasile Tofan a anunțat pe 25 august. Detalii AICI. La scurt timp, Nasui a declarat că a ales să răspundă invitației lui Tofan de a se alătura Guvernului Republicii Moldova și că acest pas presupune să renunțe la mandatul de deputat în Parlamentul României. În aceiași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care i-a acordat lui Claudiu Năsui cetățenia Republicii Moldova.

Propunerea lui Claudiu Năsui pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova a generat un val de reacții în spațiul public. Detalii AICI.

Între timp, pe 16 septembrie, Claudiu Năsui a anunțat că și-a amânat demisia din Parlamentul României pentru a participa la adoptarea unei legi pe care o consideră „cu adevărat reformatoare pentru investiții și pensii”. Guvernul de la Chișinău preciza că termenul legal în care acesta trebuie să soluționeze situația de incompatibilitate nu a expirat. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: