Spînu explică de ce a fost ținta campaniilor de discreditare: „Kremlinul a vrut să distorsioneze efortul de a ne rupe de Gazprom”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că, pe parcursul mandatului său, a fost ținta unei campanii de discreditare venite atât din exteriorul, cât și din interiorul țării, din mai multe motive. Potrivit lui Spînu, prin campaniile de denigrare la adresa sa, Kremlinul ar fi încercat să submineze eforturile guvernului de a reduce dependența energetică față de Gazprom, în timp ce, pe plan intern, reacțiile negative ar fi fost cauzate de poziția sa fermă față de reforma justiției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы» cu Nicolae Paholnițchi.

Fostul ministru afirmă că a fost expus intens din primele zile ale guvernării, fiind responsabil de sectorul energetic și luând decizii complicate menite să reducă dependența Republicii Moldova de Gazprom.

„Chiar din primele zile de guvernare am fost responsabil de sectorul energetic și practic am fost mereu pus în față să iau decizii complicate, pe de o parte, pe de altă parte să rup dependența Republicii Moldova de Gazprom”, a spus el.

Potrivit lui Spînu, eforturile guvernării de a se desprinde de influența Gazprom au fost ținta unei campanii de dezinformare orchestrate de Kremlin.

„Eu sunt sigur că Kremlinul a făcut tot posibilul, inclusiv mediatic, prin propagandă, să distorsioneze efortul nostru de a ne rupe de Gazprom și de a deveni mai independenți energetic. Și am văzut, apropo, și în anumite înregistrări audio ale unor persoane care lucrau în serviciile secrete rusești, care spuneau că dacă nu poți pe ăștia din guvernare — nu se referea la mine, dar la toți — dacă nu poți pe ăștia din guvernare, nu ai probe că ar fi corupți, haideți să creăm ceva, să arătăm că ei sunt răi, corupți și așa mai departe. Și încet, încet ei au reușit să facă asta”, a declarat Spînu.

Fostul ministru a vorbit și despre poziția sa fermă privind reforma justiției, menționând că a insistat încă de la începutul guvernării pe excluderea din sistem a celor care au contribuit la crearea unui sistem de justiție compromis.

„Încă din primele luni de guvernare am încercat, în interiorul echipei, să spun că, uite, nu putem să facem reforma justiției cu anumite persoane care au participat la crearea acestui sistem. Și ei trebuie scoși imediat din funcțiile pe care le aveau. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Și ba, unii au fost și promovați. Doar peste o anumită perioadă, când s-a înțeles că nu poți să faci reforma cu cei care au creat acest sistem, am văzut că unii au fost scoși. Probabil asta a supărat pe mulți și am văzut reacții un pic stranii de la unele instituții de forță sau de drept care tot scoteau așa pe bandă rulantă tot felul de dosare și nici măcar nu le știți cum, nu le scoteau public, dar le băgau pe telegram, fără să prezinte o probă”, a conchis Andrei Spînu.

Reamintim că, pe 11 noiembrie 2024, Andrei Spînu a demisionat din funcția de ministru al Infrastructurii și a părăsit PAS. NM a relatat ce urmă a lăsat Spînu în politica și guvernarea Republicii Moldova.




If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: