Spînu explică de ce a fost ținta campaniilor de discreditare: „Kremlinul a vrut să distorsioneze efortul de a ne rupe de Gazprom”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că, pe parcursul mandatului său, a fost ținta unei campanii de discreditare venite atât din exteriorul, cât și din interiorul țării, din mai multe motive. Potrivit lui Spînu, prin campaniile de denigrare la adresa sa, Kremlinul ar fi încercat să submineze eforturile guvernului de a reduce dependența energetică față de Gazprom, în timp ce, pe plan intern, reacțiile negative ar fi fost cauzate de poziția sa fermă față de reforma justiției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы» cu Nicolae Paholnițchi.

Fostul ministru afirmă că a fost expus intens din primele zile ale guvernării, fiind responsabil de sectorul energetic și luând decizii complicate menite să reducă dependența Republicii Moldova de Gazprom.

„Chiar din primele zile de guvernare am fost responsabil de sectorul energetic și practic am fost mereu pus în față să iau decizii complicate, pe de o parte, pe de altă parte să rup dependența Republicii Moldova de Gazprom”, a spus el.

Potrivit lui Spînu, eforturile guvernării de a se desprinde de influența Gazprom au fost ținta unei campanii de dezinformare orchestrate de Kremlin.

„Eu sunt sigur că Kremlinul a făcut tot posibilul, inclusiv mediatic, prin propagandă, să distorsioneze efortul nostru de a ne rupe de Gazprom și de a deveni mai independenți energetic. Și am văzut, apropo, și în anumite înregistrări audio ale unor persoane care lucrau în serviciile secrete rusești, care spuneau că dacă nu poți pe ăștia din guvernare — nu se referea la mine, dar la toți — dacă nu poți pe ăștia din guvernare, nu ai probe că ar fi corupți, haideți să creăm ceva, să arătăm că ei sunt răi, corupți și așa mai departe. Și încet, încet ei au reușit să facă asta”, a declarat Spînu.

Fostul ministru a vorbit și despre poziția sa fermă privind reforma justiției, menționând că a insistat încă de la începutul guvernării pe excluderea din sistem a celor care au contribuit la crearea unui sistem de justiție compromis.

„Încă din primele luni de guvernare am încercat, în interiorul echipei, să spun că, uite, nu putem să facem reforma justiției cu anumite persoane care au participat la crearea acestui sistem. Și ei trebuie scoși imediat din funcțiile pe care le aveau. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Și ba, unii au fost și promovați. Doar peste o anumită perioadă, când s-a înțeles că nu poți să faci reforma cu cei care au creat acest sistem, am văzut că unii au fost scoși. Probabil asta a supărat pe mulți și am văzut reacții un pic stranii de la unele instituții de forță sau de drept care tot scoteau așa pe bandă rulantă tot felul de dosare și nici măcar nu le știți cum, nu le scoteau public, dar le băgau pe telegram, fără să prezinte o probă”, a conchis Andrei Spînu.

Reamintim că, pe 11 noiembrie 2024, Andrei Spînu a demisionat din funcția de ministru al Infrastructurii și a părăsit PAS. NM a relatat ce urmă a lăsat Spînu în politica și guvernarea Republicii Moldova.




If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: