Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu: Imediat cum trece iarna, vom solicita să discutăm un contract nou cu Gazprom

Vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a declarat că autoritățile vor solicita un contract nou cu Gazprom. El a spus că actualul contract a fost semnat în 2006 și a fost prelungit de 19 ori. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova. 

„Contractul cu Gazprom este la a 19-a prelungire din anul 2006. Imediat cum trece iarna, vom reveni la contractul cu Gazprom, pentru că are unele prevederi învechite şi, evident, este nevoie să le aducem la cerinţele actuale ale pieţei. Noi vom solicita să discutăm un contract nou şi să îl ajustăm la noile realităţi ale pieţei”, a declarat Spînu.

Tot el a menţionat că acest lucru se preconizează a fi discutat în primăvară. „Aceasta a fost şi solicitarea celor de la Gazprom. Va fi momentul în care vom discuta mai multe aspecte ale acestui contract”, a comunicat vicepremierul, care a mai menţionat că este corect ca Gazprom să vină cu soluţii, în calitate de acţionar majoritar al MoldovaGaz.

Potrivit lui Andrei Spînu, până acum, Gazprom nu a mai solicitat niciodată plăţi în avans şi că această schimbare de atitudine, prin care ruşii cer plata gazului în avans sau solicită achitarea în 48 de ore, este regretabilă.

„Această schimbare de atitudine, că vă dăm 48 de ore, s-a produs recent. Am spus de mai multe ori, inclusiv în comunicarea cu cei de la Gazprom, că este regretabil, pentru că noi suntem un partener de bună-credinţă şi vrem să ne asigurăm că odată ce am consumat acel gaz, îl vom plăti, dar sunt anumite anomalii pe piaţă, aşa cum a avut loc în luna decembrie. Nu suntem în situaţia în care ne-am încălcat vreun angajament în relaţia cu Gazprom. Cea mai simplă soluţie este ca Gazprom să permită achitarea gazului consumat în luna ianuarie la sfârşitul lunii februarie”, a menţionat vicepremierul.

***

Într-o conferință de presă, susținută pe 11 ianuarie, Andrei Spînu a declarat că „Moldovagaz” ia în calcul opțiunea majorării tarifului la gaz pentru consumatori, iar guvernul caută soluții pentru sprijinul populației.

Între timp, pe 12 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) s-a întrunit în ședință, unde a fost audiat raportul SA Moldovagaz privind procesul de achitare a facturilor pentru gazul procurat de la furnizor în contextul creșterii prețului de achiziție pentru luna ianuarie. Totodată, au aprobat mau multe decizii, una dintre ele fiind obligarea instituțiilor publice de a raționaliza consumul de energie electrică și gaz, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Moldovagaz declară că, în luna ianuarie, tariful de procurare a gazelor crește până la 647 de dolaripentru mia de metri cubi. Motivul este legat de creșterea continuă a cotațiilor la bursele europene de gaze, precum și a costului coșului de produse petroliere, cu care este corelat prețul de achiziție al gazului. Dacă prețul de $647  se va menține și luna viitoare, tariful pentru consumatori ar putea crește până la 14,7 lei, a spus Andrei Spînu, într-o emisiune televizată.

Reprezentanții Moldovagaz au publicat pe 11 ianuarie un comunicat de presă, în care au anunțat că își vor definitiva la o posibilă ajustare a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii finali după data de 20 ianuarie.

Amintim că, din 1 noiembrie, moldovenii achită pentru 1 metru cub de gaze consumat 11,08 lei. Guvernul a aprobat un pachet de compensații pentru 5 luni în mărime de 1,6 miliarde de lei moldovenești.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: