MSMPS

Spitalele din Chișinău cu cei mai puțini lucrători medicali vaccinați anti-Covid (DOC)

Președinta țării Maia Sandu critica pe 22 martie, în cadrul unei emisiuni televizate, conducerea Institutului Oncologic pe motiv că un număr mic de lucrători medicali din cadrul instituției au fost imunizați  împotriva coronavirusului. Cu toate acestea, datele unui raport obținut de NM arată că alte instituții medicale din capitală sunt codașe la acest capitol, inclusiv Institutul de Medicină Urgentă.

Spitalele cu cea mai mică rată de vaccinare a angajaților împotriva Covid-19

Potrivit documentului obținut de NM, dintre spitalele terțiale din Chișinău, Dispensarul Republican de Narcologie este instituția medicală cu cei mai puțini angajați imunizați. Astfel, până pe 25 martie, doar 89 dintre cei 252 de angajați au fost imunizați, ceea ce constituie 35,3% din numărul total.

Lucrurile nu stau prea bine nici în cadrul Institutului de Medicină Urgentă. Din totalul de 1909 de angajați, doar 761 au fost imunizați (39,9%).

În cadrul Institutului Oncologic, pe care l-a menționat președinta țării, au fost imunizați 52% dintre angajați – 615 din totalul de 1183.

Spitalele cu cei mai mulți angajați vaccinați anti-Covid

Spitalele cu cea mai mare rată de vaccinare sunt Spitalul Clinic Municipal Boli Contagioase pentru Copii (93,6% din totalul de angajați), Spitalul Clinic Muncipal „Timofei Moșneaga” (77,7% din numărul de angajați) și Spitalul Clinic Municipal nr.4 (85,5%).

În ceea ce privește spitalele private, cea mai înaltă rată de vaccinare se atestă în cadrul maternității private „Extramed” (93,8%) șo „Cardiomed” (93% dintre angajați vaccinați). Urmează „Repromed”(80,0%)  și „Medpark” (68,3%). La polul opus este IP Crepor (25%).

În total, până pe 25 martie, 59,4% dintre lucrătorii medicali din Chișinău au fost imunizați împotriva Sars-Cov2.

 

NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Rise: Un medic, cercetat penal pentru violul a două fetițe, continuă să activeze în instituții medicale

Medicul anesteziolog-reanimatolog Boris Meșteșug a fost cercetat penal pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două fetițe de 10 și 12 ani. S-a întâmplat în 2010 și 2011. Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. După opt ani de judecată, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au hotărât în 2021 încetarea procesului, invocând erori de procedură penală, fără a examina pe fond acuzațiile de viol și abuz asupra copiilor. Informațiile se regăsesc într-o investigație a jurnaliștilor de la Rise Moldova.

Potrivit sursei citate, în toată această perioadă, Meșteșug a continuat să îngrijească pacienți în mai multe instituții medicale din Chișinău. În prezent, este reanimatolog în secția terapie intensivă la Spitalul Clinic de Psihiatrie din capitală și la Centrul Medical Extramed. Instituțiile medicale în care muncește Meșteșug au declarat că, la momentul angajării acestuia, nu a existat o sentință definitivă de condamnare pe numele său și că nu ar fi primit între timp nicio plângere de la pacienți. Ministerul Sănătății invocă prezumția nevinovăției.

Potrivit Rise Moldova, o femeie a relatat că, pe când avea 12 ani, a fost convinsă să urce în automobilul doctorului, care la acel moment avea 48 de ani. În mașină, acesta ar fi amenințat-o, s-a oprit într-un lan și ar fi abuzat-o sexual. Ulterior, i-ar fi spus să păstreze tăcerea și să se întâlnească din nou, promițându-i obiecte de valoare. Cazul a avut loc într-un sat din sudul țării, în toamna anului 2011. Ajunsă acasă, copila i-a povestit mamei că, deși fusese dezbrăcată, a reușit să se îmbrace și să fugă. După aproximativ o lună, bărbatul ar fi reapărut. O vânzătoare, în magazinul căreia acesta ar fi intrat, a notat numărul de înmatriculare al mașinii și a sunat la poliție. În aceeași zi, mama fetei a depus o cerere prin care solicita să nu fie investigat cazul, susținând că fiica ei ar fi inventat totul pentru a evita să fie certată că lipsise de acasă. După câteva luni, fata a plecat în România, într-un internat pentru copii defavorizați al unei organizații religioase.

O altă femeie a povestit că, pe când avea 10 ani, într-un sat apropiat de cel al primei victime, a fost abuzată sexual de un bărbat despre care știa doar că deținea o armă, avea o mașină și lucra ca medic. Copila a mărturisit, în cadrul audierilor, că au existat cel puțin patru cazuri de abuz sexual, care s-ar fi repetat în zilele următoare în mașina inculpatului.

După plângerea celei de-a doua victime, dosarul penal a fost redeschis în aprilie 2013. Odată cu el și cercetarea cazului primei victime. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar, iar Boris Meșteșug a fost recunoscut drept bănuit. Trei luni mai târziu, a fost pus oficial sub învinuire. Boris Meșteșug a fost învinuit de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra unei persoane sub 14 ani, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra (cazul celei de-a doua victime), precum și răpirea unui copil și tentativă de viol (cazul primei victime). Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Meșteșug s-a declarat nevinovat, iar avocatul său a susținut că, dacă într-adevăr aceste fapte au fost comise, atunci a fost o altă persoană. 

Potrivit sursei citate, după excluderea unor probe cheie care confirmau abuzurile asupra celor două fetițe, judecătorii au invocat Codul de procedură penală și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a argumenta respectarea drepturilor lui Boris Meșteșug. Au ales, însă, să ignore aceleași prevederi în raport cu victimele. Printre altele, au constatat că menționarea numelui Boris Meșteșug în ordonanța de urmărire penală înainte de obținerea probelor pe fapta de viol ar fi încălcat art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil – și ar fi putut produce consecințe „foarte grave” asupra inculpatului.

L-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea pedepsei. Curtea de Apel Bălți a anulat condamnarea inițială, motivând că reluarea urmăririi penale a fost contrară legii. În mai 2019, completul de judecătoare din prima instanță a decis că procurorul care a redeschis urmărirea penală după ce-a apărut al doilea caz de abuz sexual nu avea, de fapt, dreptul s-o facă. Procesul penal a fost încetat fără ca instanța să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului. În doar 11 luni, judecătorii Curții de Apel Chișinău au menținut fără modificări sentința primei instanțe. Procesul penal a fost declarat nul, din nou. În 2021, Curtea Supremă a închis definitiv procesul penal împotriva lui Boris Meșteșug. CSJ a constatat că instanțele de fond și de apel ar fi interpretat greșit procedura de reluare a urmăririi penale. 

După pronunțarea deciziei, avocata Violeta Andriuța s-a implicat în apărarea primei victime. După decizia CSJ, avocata a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Rise Moldova susține că, în timpul documentării, a aflat despre alte două victime care ar fi fost abuzate sexual, fără ca părinții lor să știe.

Citește investigația integrală – aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: