Diana Caraman

„Statutul agenților străini în R. Moldova”: inițiativa legislativă înregistrată de 6 deputați comuniști

Deputata comunistă Diana Caraman, împreună cu mai mulți deputați, printre care Vladimir Voronin și Constantin Starîș, a elaborat un proiect de lege privind „agenții străini în Republica Moldova”. Proiectul, înregistrat la Parlament pe 28 martie, propune crearea unui „Comitet pentru Controlul Influenței Străine”, care va administra un „Registru al Agenților Străini”. În acest registru, persoanele identificate drept „agenți străini” vor fi obligate să se înregistreze, iar nerespectarea acestei obligații va fi sancționată cu o amendă de până la 200 000 de lei. Potrivit deputaților, dacă va fi adoptată, legea „nu va limita cooperarea internațională, ci va impune raportarea clară a finanțelor și activităților derulate cu sprijin extern”.

În document se menționează că proiectul de lege „privind statutul agenților străini în Republica Moldova” a fost elaborat de către Diana Caraman. Documentul a fost semnat și de către: Vladimir Voronin, Constantin Starîș, Nicolai Rusol, Valeriu Muduc, Inga Sibova.

În document se menționează că „prezenta lege are drept scop asigurarea transparenței activităților desfășurate de persoane juridice și fizice care primesc finanțare din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din Republica Moldova”.

Potrivit documentului, un agent străin poate fi considerată „orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”. 

Parlamentarii propun crearea unui „Comitet pentru Controlul Influenței Străine” – un „organ autonom sub control parlamentar”, alcătuit din 7 membri, numiți de Parlament, cu un mandat de 5 ani. Comitetul va administra „Registrul Agenților Străini”. Iar agenții străini „sunt obligați să se înregistreze în Registrul Agenților Străini”.

„Lipsa înregistrării în Registrul Agenților Străini se sancționează cu amendă de la 50 000 la 200 000 lei”, se mai arată în document. Totodată, „nedeclararea finanțării externe se sancționează cu blocarea conturilor bancare și confiscarea sumelor nedeclarate”. „În cazul încălcării repetate a prezentei legi, instanțele de judecată pot dispune lichidarea entității”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

În inițiativa legislativă se menționează că „agenții străini nu pot finanța partide politice, candidați electorali sau campanii electorale în Republica Moldova”. Iar materialele publice ale agenților străini (site-uri web, broșuri, reclame, campanii media) trebuie să conțină mențiunea: „Această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”. 

Se mai precizează că „agenții străini sunt supuși inspecțiilor anuale din partea Comitetului” iar „Comitetul poate efectua controale inopinate dacă există indicații rezonabile privind încălcarea legii”.

„În ultimele decenii, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă. (…) Prezenta lege nu interzice activitatea ONG-urilor sau a presei independente, ci doar introduce mecanisme de transparență obligatorii pentru entitățile care primesc finanțare externă. Nu limitează cooperarea internațională, ci impune raportarea clară a finanțelor și activităților derulate cu sprijin extern”, se menționează în document.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: