Andrei Mardari / NewsMaker

Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO cu solicitarea de a fi examinate în regim de prioritate

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”, relatează IPN.

Unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”.

„În privința lui Alexandr Stoianoglo au fost depuse mai multe sesizări. Pe 5 octombrie el urma să vină cu un raport în fața Consiliului Superior al Procurorilor. Conform procedurii, CSP urma să se pronunțe privind propunerea de începere sau neîncepere a urmăririi penale și să decidă dacă același procuror sau altul să conducă urmărirea penală. În cazul lui Stoianoglo, imediat a fost pornită urmărirea penală de către un procuror care a fost împuternicit doar să examineze plângerea depusă inițial”, a explicat Victor Munteanu.

A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general. Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție nu au dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-au făcut pe criterii politice.

Avocații au solicitat ca cele două cereri la CEDO să fie conexate și să fie examinate în regim de prioritate.

Victor Munteanu califică drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite.

„Anume pentru a-l suspenda din funcție, au fost operate modificări la Legea cu privire la procuratură, foarte rapid, în perioada de vacanță, „cu o vădită tentă politică””, a menționat avocatul. „Comisia de la Veneția a criticat graba cu care au fost promovate modificările legislative și a pus la îndoială necesitatea suspendării procurorului general”, a mai spus Victor Munteanu.

Potrivit avocatului, Alexandr Stoianoglo continuă să fie privat abuziv de anumite drepturi, deși instanța de judecată i-a modificat măsura preventivă – din arest la domiciliu, în control judiciar. Din punctul de vedere al avocatului, instanța a dispus restricții absurde, care nu se regăsesc în lege. „De exemplu, interzicerea de a se prezenta la organele procuraturii, fiind sub anchetă. De asemenea, i s-a îngrădit dreptul de a comunica cu presa, de a participa la dezbateri publice”, declară sursa.

***

Pe 29 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a finalizat urmărirea penală pe unul dintre capetele de acuzare în privința lui Stoianoglo. Este vorba despre cel în care Alexandr Stoianoglo este învinuit de faptul că și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când a dispus achitarea indemnizației de concediere, aproape 164 de mii de lei, fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chitoarogă.

Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, iar ulterior a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase.

Alexandr Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Președintele a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Mai puține cezariene și avorturi prin metode mai sigure. Planul Ministerului Sănătății până în 2030, pe masa Guvernului

Ministerul Sănătății își propune ca, până în 2030, 90% dintre întreruperile de sarcină din Republica Moldova să fie efectuate prin metode sigure, în conformitate cu protocoalele naționale. În 2024, această pondere era de 82,75%. Obiectivul este inclus în proiectul Programului național privind sănătatea sexuală și reproductivă pentru anii 2026–2030.

Potrivit Ministerului Sănătății, aproximativ 20% dintre întreruperile de sarcină sunt efectuate în continuare prin dilatare și chiuretaj, metodă nerecomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Autorii proiectului explică această situație prin dotarea insuficientă a unor instituții medicale și costul ridicat al metodelor moderne, inclusiv al avortului medicamentos.

Pentru a îmbunătăți accesul la proceduri sigure, autoritățile propun includerea preparatelor utilizate pentru avortul medicamentos în Lista națională a medicamentelor esențiale și revizuirea protocolului clinic privind întreruperea sarcinii în condiții de siguranță.

Conform documentului, rata avorturilor a scăzut de la 17 cazuri la 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani în 2003 la 11,5 cazuri în 2025. Ponderea întreruperilor de sarcină în rândul adolescentelor de 15–19 ani s-a redus de la 10,6% în 2003 la 4,9% în 2024.

Ministerul Sănătății precizează că, în ultimii ani, nu au fost înregistrate decese materne asociate complicațiilor provocate de avort. Printre măsurile care ar fi contribuit la acest rezultat se numără utilizarea avortului medicamentos prin telemedicină, inclusiv în perioada pandemiei.

Autoritățile își propun, totodată, să reducă rata operațiilor cezariene de la 32,5% în 2025 la cel mult 29,3% până în 2030. Potrivit proiectului, situația este mai gravă în maternitățile private, unde fiecare a doua femeie naște prin cezariană. Ministerul Sănătății susține că, la nivel național, nu există măsuri concrete, precum modele de rambursare care să favorizeze nașterea vaginală, pentru a opri „creșterea necontrolată și potențial periculoasă a operațiilor cezariene”.

Programul mai prevede sporirea accesului grupurilor vulnerabile la cel puțin cinci metode moderne de contracepție, inclusiv prin distribuirea gratuită a contraceptivelor și instruirea personalului medical. Autoritățile vor să crească utilizarea metodelor moderne de contracepție în rândul adolescenților sexual activi, de la 13% în 2022 la cel puțin 20% până în 2030.

Documentul include, de asemenea, măsuri pentru reducerea mortalității materne și neonatale, extinderea accesului la fertilizarea in vitro și acordarea de asistență victimelor violenței sexuale.

Costul total al programului pentru perioada 2026–2030 este estimat la aproximativ 171,3 milioane de lei. Dintre aceștia, 43,1 milioane ar urma să fie alocați din bugetul de stat, 79,6 milioane – din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, iar 48,7 milioane – din surse externe.

Programul urmează să fie examinat de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: