Andrei Mardari / NewsMaker

Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO cu solicitarea de a fi examinate în regim de prioritate

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”, relatează IPN.

Unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”.

„În privința lui Alexandr Stoianoglo au fost depuse mai multe sesizări. Pe 5 octombrie el urma să vină cu un raport în fața Consiliului Superior al Procurorilor. Conform procedurii, CSP urma să se pronunțe privind propunerea de începere sau neîncepere a urmăririi penale și să decidă dacă același procuror sau altul să conducă urmărirea penală. În cazul lui Stoianoglo, imediat a fost pornită urmărirea penală de către un procuror care a fost împuternicit doar să examineze plângerea depusă inițial”, a explicat Victor Munteanu.

A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general. Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție nu au dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-au făcut pe criterii politice.

Avocații au solicitat ca cele două cereri la CEDO să fie conexate și să fie examinate în regim de prioritate.

Victor Munteanu califică drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite.

„Anume pentru a-l suspenda din funcție, au fost operate modificări la Legea cu privire la procuratură, foarte rapid, în perioada de vacanță, „cu o vădită tentă politică””, a menționat avocatul. „Comisia de la Veneția a criticat graba cu care au fost promovate modificările legislative și a pus la îndoială necesitatea suspendării procurorului general”, a mai spus Victor Munteanu.

Potrivit avocatului, Alexandr Stoianoglo continuă să fie privat abuziv de anumite drepturi, deși instanța de judecată i-a modificat măsura preventivă – din arest la domiciliu, în control judiciar. Din punctul de vedere al avocatului, instanța a dispus restricții absurde, care nu se regăsesc în lege. „De exemplu, interzicerea de a se prezenta la organele procuraturii, fiind sub anchetă. De asemenea, i s-a îngrădit dreptul de a comunica cu presa, de a participa la dezbateri publice”, declară sursa.

***

Pe 29 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a finalizat urmărirea penală pe unul dintre capetele de acuzare în privința lui Stoianoglo. Este vorba despre cel în care Alexandr Stoianoglo este învinuit de faptul că și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când a dispus achitarea indemnizației de concediere, aproape 164 de mii de lei, fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chitoarogă.

Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie, iar ulterior a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase.

Alexandr Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Președintele a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: