Максим Андреев / NewsMaker

Stoianoglo rămâne la PG. CSJ a pus punct în dosarul privind concursul pentru funcția de procuror general

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat inadmisibilă plângerea procurorului Eduard Bulat, care a încercat să contesteze în instanță numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general. Decizia magistraților a fost anunțată pe 30 iunie.

Bulat a contestat la CSJ decizia Curții de Apel din 24 februarie. Plângerea a fost depusă de Bulat împotriva comisiei speciale convocate de Ministerul Justiției, care a desfășurat concursul pentru funcția de procuror general. Magistrații de la Curtea de Apel au respins-o, pe motiv că nu este întemeiată.

Amintim că Bulat nu a trecut de prima etapă a concursului pentru funcția de procuror general, care s-a desfășurat în octombrie 2019. Ulterior, acesta s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) cu solicitarea ca decizia comisiei să fie anulată. În mai 2020, magistrații au respins cererea lui Bulat. Mai mult, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a precizat că, deși unele prevederi din Legea Procuraturii, în special crearea unui filtru adăugător pentru preselectarea candidaților la funcția de procuror general, sunt neconstituționale, decizia nu afectează mandatul lui Stoianoglo.

De asemenea, în toamna lui 2019, Bulat a depus o sesizare la Agenția pentru Integritate și a solicitat verificarea membrilor comisiei convocate de Ministerul Justiției. Acesta a argumentat că unul dintre membrii comisiei a declarat existența unui conflict de interese, însă a continuat să intervieveze candidații. ANI a refuzat inițierea unui control, iar Bulat a contestat decizia în instanța de judecată. În iunie 2020, plângerea sa a fost respinsă. În noiembrie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.

***

Bulat lucrează în Procuratura Generală din 1994. Din 2008 până în 2017 fost şeful secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. După reforma instituției, în 2017, a preluat conducerea secției politici, reforme și managament de proiecte. În 2019, Bulat a devenit adjunctul procurorului general interimar Dumitru Robu, deși, anterior, Robu a fost subalternul lui Bulat (din 2013 până în 2016).

Pe 25 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a ajuns la concluzia că Bulat a fost numit ilegal în funcția de adjunct al procurorului general. Magistrații au precizat că Robu a deținut interimatul funcției și nu avea competențe de a numi în funcție adjuncți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ilan Șor

Cum arată botul lui Șor care adună date personale, anunță sarcini și promite „bonusuri” și ce riscați dacă dați curs VIDEO

Oligarhul fugar Ilan Șor a lansat un apel către partidele sale afiliate și simpatizanți să participe la protestul programat pentru sâmbătă, deși poliția a avertizat că acțiunea nu este autorizată și este ilegală, iar participanții riscă sancțiuni. Pentru a facilita înscrierea, Șor a pus la dispoziție un canal bot pe Telegram. NewsMaker a accesat chatul și explică cum funcționează acesta.

Potrivit mesajelor transmise de bot, persoanele care doresc să participe la protestul „pe o perioadă nelimitată” organizat de fugarul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor, trebuie să se înregistreze și să îndeplinească mai multe sarcini, inclusiv: să participe la întâlniri și evenimente, să mențină legătura cu organizatorii, să distribuie materiale informative și să-și exprime opiniile în sondaje și postări pe rețelele de socializare. Participanții sunt anunțați că vor primi „bonusuri”, dacă vor îndeplini aceste sarcini.

Pentru a adera, în continuare la chatul propriu-zis, botul solicită colectarea unui șir de date personale, inclusiv informații din pașaport, număr de telefon, locație și imaginea feței utilizatorului. Mesajele de pe platformă susține că aceste date „vor fi stocate în siguranță și nu vor fi transmise terților”, fiind folosite exclusiv pentru comunicarea și organizarea evenimentului.

După acceptarea condițiilor de utilizare, participanții trebuie să trimită botului contactul lor prin Telegram, pentru a beneficia de un „serviciu personalizat”. Din nou, mesajele de pe platformă susțin că numărul de contact va fi folosit „exclusiv pentru comunicare în cadrul serviciilor oferite de bot și nu va fi transmis terților”.

Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august.

Oamenii legii au avertizat deja cetățenii că „participarea la proteste pentru promisiuni de plată reprezintă o încălcare gravă a legii” și a îndemnat cetățenii să nu cadă în capcana promisiunilor, pentru a nu deveni subiecți ai investigațiilor. Poliția i-a cerut lui Ceban să interzică manifestația, însă primarul a spus public că nu are competențe pentru a interveni.

Pe 15 august, Poliția a atenționat repetat cetățenii să nu participe la așa-numitul protest organizat de Șor. Oamenii legii anunță că manifestația nu este autorizată și este ilegală, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a explicat, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”, că riscă sancțiuni nu doar cei ce acceptă remunerarea, ci chiar și cei care vor porni din localități spre protestul din Chișinău: „Toți cetățenii trebuie să înțeleagă că vor purta răspundere, nu pentru comiterea infracțiunii, ci pentru tendința, pregătirea unei astfel de infracțiuni (…) În toate raioanele a fost pornit proces pe articolul 47, care prevede acceptarea unei propuneri. Toate persoanele care vor porni din localitate vor fi subiecții investigațiilor”.

***

Amintim că, pe 30 aprilie, curent, majoritatea parlamentară PAS a aprobat modificări la Codul Penal, înăsprind pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor. Persoanele fizice care oferă alegătorilor bani, bunuri sau servicii pentru a influența votul riscă între 2 și 6 ani de închisoare, cu amendă între 37.500 și 57.500 lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții până la 5 ani. Pentru persoanele juridice, amenda poate ajunge până la 400.000 lei, cu privarea dreptului de a desfășura activitatea sau chiar lichidarea firmei.

Dacă faptele sunt săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau organizație criminală, pedepsele cresc la 7–15 ani de închisoare, cu amendă de până la 117.500 lei și privarea dreptului de a ocupa funcții între 5 și 10 ani pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice amenda poate ajunge la 1 milion de lei.

Sancțiuni similare se aplică și pentru finanțarea ilegală a partidelor, a grupurilor de inițiativă, a candidaților sau participanților la referendum de către grupuri criminale, state străine, organizații străine sau entități anticonstituționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: