Максим Андреев / NewsMaker

Stoianoglo rămâne la PG. CSJ a pus punct în dosarul privind concursul pentru funcția de procuror general

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat inadmisibilă plângerea procurorului Eduard Bulat, care a încercat să contesteze în instanță numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general. Decizia magistraților a fost anunțată pe 30 iunie.

Bulat a contestat la CSJ decizia Curții de Apel din 24 februarie. Plângerea a fost depusă de Bulat împotriva comisiei speciale convocate de Ministerul Justiției, care a desfășurat concursul pentru funcția de procuror general. Magistrații de la Curtea de Apel au respins-o, pe motiv că nu este întemeiată.

Amintim că Bulat nu a trecut de prima etapă a concursului pentru funcția de procuror general, care s-a desfășurat în octombrie 2019. Ulterior, acesta s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) cu solicitarea ca decizia comisiei să fie anulată. În mai 2020, magistrații au respins cererea lui Bulat. Mai mult, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a precizat că, deși unele prevederi din Legea Procuraturii, în special crearea unui filtru adăugător pentru preselectarea candidaților la funcția de procuror general, sunt neconstituționale, decizia nu afectează mandatul lui Stoianoglo.

De asemenea, în toamna lui 2019, Bulat a depus o sesizare la Agenția pentru Integritate și a solicitat verificarea membrilor comisiei convocate de Ministerul Justiției. Acesta a argumentat că unul dintre membrii comisiei a declarat existența unui conflict de interese, însă a continuat să intervieveze candidații. ANI a refuzat inițierea unui control, iar Bulat a contestat decizia în instanța de judecată. În iunie 2020, plângerea sa a fost respinsă. În noiembrie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.

***

Bulat lucrează în Procuratura Generală din 1994. Din 2008 până în 2017 fost şeful secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. După reforma instituției, în 2017, a preluat conducerea secției politici, reforme și managament de proiecte. În 2019, Bulat a devenit adjunctul procurorului general interimar Dumitru Robu, deși, anterior, Robu a fost subalternul lui Bulat (din 2013 până în 2016).

Pe 25 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a ajuns la concluzia că Bulat a fost numit ilegal în funcția de adjunct al procurorului general. Magistrații au precizat că Robu a deținut interimatul funcției și nu avea competențe de a numi în funcție adjuncți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Plahotniuc, în continuare bolnav? O nouă ședință în dosarul „Frauda bancară”, amânată

Ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, planificată pentru 16 februarie, a fost amânată. Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat în instanță, potrivit avocatului său, din motive de sănătate. Astfel, instanța de judecată a considerat imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului. La ședință, nu au ajuns nici martorii apărării care urmau să fie audiați.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că Plahotniuc nu s-a prezentat în ședință din motive de sănătate. În ceea ce privește un certificat medical care să confirme aceste informații, acesta a menționat că, în dimineața zilei de 16 februarie, a fost solicitată eliberarea documentului de la administrația penitenciarului unde este deținut Plahotniuc. Potrivit avocatului, administrația penitenciarului a precizat că procedura va dura. Rogac a menționat că documentul medical va viza ședința de judecată din 12 februarie, care, la fel, a fost amânată din motive de sănătate, și pe cea din 16 februarie.

Rogac a mai spus că „apărarea nu a putut asigura prezența martorilor pentru ședința de astăzi”. „Am încercat în aceste trei zile prin intermediul apărătorilor, prin Google, prin Facebook… Noi nu avem acces la baza de date a martorilor”, a adăugat el, solicitând intervenția instanței. Totodată, avocatul a comunicat numele persoanelor vizate: Natalia Mihalaș de la Banca de Economii, Elena Goncear de la Victoriabank și Tatiana Șeremet de la Banca Socială. „Ele nu sunt persoane notorii ca noi să-i găsim”, a reacționat judecătorul.

Într-un final, instanța de judecată a decis că este imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului, având în vedere procesul-verbal care arată refuzul deținutului de a se deplasa, confirmat de administrația penitenciarului că acesta nu poate participa.

Amintim că, pe 12 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus în fața instanței. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Într-un final, ședința a fost amânată. Totodată, în ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: