Imagine simbol

Strategia de securitate, propusă de Maia Sandu, aprobată. PAS: „Rusia și corupția – cele mai mari amenințări”

Noua Strategie a securității naționale a Republicii Moldova, propusă de președinta Maia Sandu,  a fost aprobată de Parlament. Proiectul a fost aprobat cu votul a 59 de deputați, în ședința din 15 decembrie. Parlamentarii susțin că Strategia este necesară în contextul geopolitic actual, caracterizat de instabilitate și imprevizibilitate, în special în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a atacurilor hibride asupra țării noastre.

„A fost aprobată Strategia Națională de Securitate a Republicii Moldova până în 2030. Rusia și corupția – două din cele mai mari amenințări pentru țara noastră”, a scris deputatul PAS Radu Marian pe o rețea de socializare, după votul din Parlament.

Potrivit Parlamentului, noua Strategie are drept obiective creșterea capacității statului de a preveni și de a contracara materializarea riscurilor la adresa securității naționale, precum și de a asigura procesul de integrare europeană și cooperare cu statele partenere.

Totodată, în document se evidențiază că, în prezent, războiul Federației Ruse în Ucraina are implicații grave asupra securității naționale a Republicii Moldova, inclusiv în domeniile economic, financiar, energetic și al ordinii publice. În context, este nevoie de o strategie de securitate actualizată.

Documentul se axează pe mai multe aspecte conceptuale. Acesta conține viziunea strategică pe șase ani, definește clar obiectivele și principiile de securitate. Totodată, strategia stabilește metodele și direcțiile de acțiune în domeniile de securitate, precum și se referă la implementarea instrumentelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei de securitate națională.

Printre obiectivele de securitate incluse în document se regăsesc consolidarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de apărare pentru garantarea suveranității și integrității țării; creșterea rezilienței naționale la amenințările hibride și fortificarea culturii de securitate; întărirea instituțiilor și consolidarea mecanismelor de combatere a corupției; extinderea parteneriatelor strategice cu UE, România, SUA, NATO și colaborarea la nivel internațional pentru securitate și stabilitate etc.

Sursa citată precizează că Strategia de securitate națională a Republicii Moldova va fi adoptată pentru o perioadă de șase ani. Documentul va sta la baza elaborării, completării și modificării legilor și altor acte normative în domeniul securității și apărării naționale. Consiliul Suprem de Securitate va monitoriza și va coordona aplicarea unitară a strategiei.

De menționat că ultima strategie de securitate națională a Republicii Moldova a fost adoptată în anul 2011. Ulterior, în 2016, a fost elaborat un nou proiect, însă acesta nu a fost adoptat de Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uniunea Juriștilor, îngrijorată de posibila reducere a secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului: „Dreptul de vot trebuie asigurat în egală măsură”

Uniunea Juriștilor din Moldova, care va monitoriza alegerile, își exprimă îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Într-o reacție pe rețelele de socializare, Uniunea a menționat că „secțiile sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate”. De asemenea, juriștii susțin că Chișinăul „nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”.

„Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor. Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate. Autoritățile cunosc cu certitudine numărul de alegători și nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”, se menționează în declarația Misiunii de Observare a alegerilor a Uniunii Juriștilor din Moldova.

De asemenea, organizația amintește că „Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile publice nu pot întreprinde acțiuni care să afecteze drepturile dobândite decât în condițiile legii și dacă acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

„Misiunea de Observare a Uniunii Juriștilor din Moldova constată lipsa unui interes public necesar în diminuarea numărului secțiilor de vot, fapt ce constituie o restrângere directă a dreptului de a alege pentru un grup de peste 270 de mii de alegători”, susține organizația.

Precizăm că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat în cadrul unei ședințe a instituției,  că la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Potrivit lui Postica, acest număr de secții este corespunzător numărului alegătorilor – în medie 29 de mii – care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. 

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: