Viitorul digital al lumii moderne, privit din perspectiva educației în Moldova, a fost unul din subiectele principale ale speakerilor din cadrul SUM IT UP, eveniment organizat de Moldova Innovation Technology Park, joi, 21 iulie.
Totodată, echipa MITP a făcut o retrospectivă şi o analiză a rezultatelor impresionante ale rezidenților MITP de-a lungul anilor, cu perspective asupra modului în care politicile elaborate de MITP împreună cu partenerii săi au influențat creșterea companiilor IT locale, care dezvoltă produse tech inovative, aducându-și, în același timp, contribuția la dezvoltarea economică a Moldovei.
Parcul a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de rezidenți în 2021, de peste 46% față de 2020, fapt ce denotă că oportunitățile pe care le deschide rezidența în MITP duce la o creștere importantă întregii industrii tech din Moldova. Numărul companiilor cu capital local constituie acum peste 82% din totalul de rezidenți și acoperă peste 90% din cererea de servicii tech ale pieței locale. Principalele servicii oferite de companiile rezidente sunt SaaS, prelucrarea datelor, administrarea web și consultanță IT.
Rezidenții MITP au contribuit la buget cu taxe în valoare de peste 2 miliarde de lei între anii 2018 și 2021, chiar dacă această perioadă a fost marcată de tulburări economice profunde, un mediu de afaceri incert, schimbările constante și adaptarea la noua realitate post-Covid.
Dumitru Ciorbă, Decan UTM, a subliniat necesitatea de a regândi cum inovația se transformă în produse, iar Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei, a menționat că: „Dacă vrem să trecem de criză, trebuie să mergem pe domeniul serviciilor, să dezvoltăm și alte sectoare, conexe la domeniul dat. Serviciul virtual și bunurile virtuale nu au taxe de import și cote acum, cererea e constant mai mare, lupta pentru personal calificat e mai dură decât pentru clienți”.
Tehnologia este crucială pentru economia Moldovei, iar MITP conduce eforturile de dezvoltare și sprijinire a industriei, cu ajutorul inițiativelor guvernamentale și al parteneriatelor strategice. În acest sens, Daniela Botnariuc, Community Manager la MITP, a menționat că: „Industria locală e focusată mai mult pe outsourcing, iar prin acest program (Product Management Studio), intenționăm să reeducăm și să reorientăm companiile pe dezvoltarea produselor proprii competitive și calitative, dezvoltând comunitatea de product manageri în Moldova, și de ce nu, poate un unicorn-doi”.
Vorbitorii au accentuat că nu putem subestima valoarea pe care companiile IT din Moldova o pot aduce economiei în ansamblu. În prezent, o mare parte a serviciilor sunt furnizate pentru export și există un potențial uriaș neexploatat pentru dezvoltarea de produse software și hardware locale. Este evidentă necesitatea de a crește investițiile şi în sistemul de învățământ, pentru a diversifica specialitățile disponibile și pentru a crea profesioniști care să-și reinvestească apoi timpul și cunoștințele în promovarea şi creşterea potențialului digital al țării.
Michelle Iliev, Expert în educație și piața muncii, a menționat că: „12 profesori vor merge în august în SUA, pentru instruire cu profesori din UC Berkeley, care a dat mai mulți unicorni și companii majore în Silicon Valley, decât alte universități”. Tot ea a adăugat că: „s-a lansat un curs de masterat la Universitatea Pedagogică pentru specialiștii din educație: digital technology și componenta de printare 3d, care va fi adăugat, împreună cu robotica, la educația tehnologică, ca să creăm produse care răspund necesităților societății”.
Impactul diversificării studiilor oferite și a pregătirii tinerilor pentru profesiile viitorului, s-a simțit și în exemplul pozitiv adus de Sergiu Gaibu, care a menționat: „Visul meu este ca performanțele din domeniul IT să fie combinate cu a alte domenii, pentru așa gen de succese unice. Vreau să vă infectez și pe voi cu entuziasmul meu în asta și să îndrăzniți să faceți așa colaborări și dezvoltări”.
Noile investiții trebuie orientate și spre aducerea de specialiști deja pregătiți din afara Moldovei, pentru ridicarea nivelului de calificare a forței de muncă locale, fie prin participarea la îmbunătățirea și diversificarea oportunităților de învățare, fie prin formarea la locul de muncă, în companii și instituții private și publice. În acest sens, Alexandr Luchicev, Șef Unreal Engine Global Education CIS, a afirmat: „Sperăm că prezența noastră aici va contribui la dezvoltarea cadrului educațional, și va oferi suportul pentru dezvoltarea cursurilor la acest subiect”.
Pe măsură ce munca de la distanță devine un pilon de bază în afaceri, ea deschide ușile pentru ca talentul şi experienţa valoroasă de peste hotare să devină o parte componentă a economiei digitale a Moldovei. Este esențial ca impulsul pentru sprijinirea oportunităților de lucru la distanță să continue în țara noastră, pentru că este principala oportunitate de acces la sursa globală de profesioniști talentați.
SUM IT UP este un eveniment anual dedicat comunității tech din Moldova, organizat de Moldova Innovation Technology Park. Ediția a doua a evenimentului a fost organizată cu sprijinul Ministerului Economiei din Republica Moldova și a Moldova Future Technologies Activity (FTA) finanțată de USAID and Suedia.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că actualul nivel de salarizare din sistemul polițienesc este „insuficient” pentru a motiva angajații să rămână în sistem. Potrivit acestuia, un polițist aflat la început de carieră ar trebui să aibă un salariu de cel puțin 20.000 de lei, iar pentru polițiștii cu experiență remunerația ar trebui să ajungă la 35.000 de lei.Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».
În prezent, salariile în sistem variază între 8.000 și 15.000 de lei, ceea ce, spune Cernăuțeanu, determină mulți angajați să părăsească sistemul. „Chiar la fiecare coleg de-al meu, când încearcă să părăsească sistemul, în mod special cei tineri care au 5–10 ani vechime în muncă, întrebarea pe care o formulăm este legată de temeiul încetării. Și răspunsul, de cele mai multe ori, este salariul insuficient”, a precizat șeful IGP.
Cernăuțeanu spune că un tânăr polițist, fără familie, ar trebui să primească un salariu de cel puțin 20 mii. Ca să mențină polițistii cu experiență în sistem, ar fi nevoie de salarii de circa 35 de mii.
„Salariul ar trebui să ajungă la 30-35 de mii de lei ca să putem menține profesioniștii în sistem și să nu îi pierdem. Din considerentul că atâta timp cât angajatul are prioritatea de a merge într-o altă instituție unde salariul este mai mare, vorbim chiar și de alte instituții bugetare, că sunt cu salariile mai mari, sau de a merge în domeniul privat”, a subliniat șeful IGP.
Cernăuțeanu a menționat că, în limita posibilităților, s-au făcut eforturi pentru achitarea unor sporuri și ore suplimentare.În plus, s-a început achitarea orelor de noapte pentru angajații implicați în astfel de ture.
„Acolo unde avem posibilitatea, am preluat mecanismul de achitare a anumitor sporuri sau ore suplimentare după caz, dar într-un procent nu pe măsura necesarului. În același timp am început a achita orele de noapte pentru angajații care sunt antrenați în orele de noapte. Chiar la moment, conform solicitării conducerii statului și a Guvernului, s-a inițiat un mecanism de identificare a îmbunătățirii sistemului de salarizare, cel puțin pentru anumite categorii de angajați. Se va începe treptat, începând cu ofițerii de urmărire penală, care sunt punctul cheie în documentarea anumitor cauze și acțiuni în poliție”, a declarat șeful IGP.
Din totalul de peste 9.000 de angajați, aproximativ 1.100 de funcții sunt vacante, care de fapt, sunt puse sub moratoriu, ceea ce înseamnă că nu pot fi ocupate prin angajări noi.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat mecanismul prin care oamenii legii au documentat coruperea a peste 14.000 de alegători care ar fi primit bani de la gruparea Șor în schimbul votului, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna 2024. Potrivit acestuia, transferurile erau efectuate printr-un sistem bancar rusesc, „PSB” (Promsvyazbank), aflat sub sancțiuni internaționale, inaccesibil în mod obișnuit din Republica Moldova. Comunicarea și coordonarea plăților se făceau prin sute de grupuri și boturi pe Telegram, în cadrul unei structuri de tip piramidal, unde au fost infiltrați reprezentanți ai poliției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».
„Puteți să-mi dați, vă rog frumos, un exemplu de un cetățean care a primit anterior transferuri până la instituirea acestui mecanism în Republica Moldova cu PSB-ul? Nimeni. Deci… Imposibil. Nu putea să primească prin PSB. Primea prin oricare alte sisteme, numai nu prin PSB, deoarece sistemul PSB era în sancțiunile internaționale și el nu are conexiune cu sistemul bancar din Republica Moldova”, a explicat Cernăuțeanu.
Potrivit șefului IGP, mecanismul de corupere era gestionat printr-o rețea extinsă de grupuri și boturi pe Telegram, în care alegătorii transmiteau datele necesare pentru deschiderea unui cont PSB, în vederea recepționării banilor.
„Toți au fost în grupele respective boturi și grupe de telegram, anume instituite conform piramidei la nivel local și teritorial, care, fiecare, de fapt, confirma sau prezenta datele sale, sale anume în acest context. Cu atât mai mult, dacă, iată, vă dau un simplu exemplu, spunea că la ziua de mâine o să primiți banii și exact la doua zi începeau a veni SMS-urile către persoană, că au fost transferate, de exemplu, 15.000 sau 30.000 de ruble și să începea convertirea acestor bani. Deci, noi vedeam care este modalitatea de convertire și în ce scop, ca de obicei, să ajungea iarăși la cel lider teritorial care le convertea banii, să achite acei banii în numerar ulterior”, a subliniat Viorel Cernăuțeanu.
În cadrul investigației, poliția a infiltrat persoane în peste 150 de astfel de grupuri pentru a documenta întreaga structură.
„Noi am lucrat cu 150 de grupe de Telegram. Deci noi practic în toate grupurile am avut persoane infiltrate,, noi în toate grupurile am avut culegerea de informații și de date care s-au petrecut cu siguranță. Este doar că, încă o dată repet, cu părere de rău legislația sau cu părere de bine pentru asigurarea anumitor drepturi a unor cetățeni, noi nu putem să facem public toată informația deoarece este în cadrul unei cauze penale și nu poate fi furnizată publicului atât de simplu”, a menționat șeful IGSU.
Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.
Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.
În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.
Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.
Despre MD24
Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.
MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.
Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.
Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)
La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.
Infrastructura digitală a MD24
Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.
Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.
Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.
Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.
Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.
Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.
Legături cu presa de stat rusă
MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.
DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.
Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.
De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.
Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.
Rețea globală de propagandă
În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.
Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.
Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.
Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.
Concluzie
În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.
Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.
Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — Nereguli grave la construcția blocului care a ars la Durlești — Junghietu: nu există premize pentru majorarea tarifelor la gaz și curent — Trei tineri, cercetați penal pentru furt și răpire de mașini — MAE: Evitați călătoriile neesențiale în Federația Rusă — Progresele Moldovei, evaluate la Bruxelles, în Consiliul de asociere cu UE — Moldova, lăudată de liderii țărilor din formatul B9 — A murit Eugen Doga, la vârsta de 88 de ani — Start înregistrării pentru votul prin corespondență — 184 zile de luptă pentru libertate: protestele din Georgia continuă — Amenințări ședința CMC: Ce s-a întâmplat între Onța și Bejenari — Rămas-bun, Maestre: Ziua funeralilor lui Eugen Doga va fi zi de doliu național — Ajutorul de 10 mii de lei pentru sinistrații din Durlești, disponibil — Moțpan, în locul lui Chironda în CMC. Care sunt primele impresii — „Ecouri ale clopotelor care răsună” — filmul din Moldova care a cucerit Cannes-ul — Granturi de 22 mln de lei pentru antreprenorii din Moldova Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a efectuat pe 3 iunie o vizită în raionul Ialoveni, pentru a evalua progresul lucrărilor de decolmatare a râului Botna. Intervențiile actuale se desfășoară pe un tronson de 23 km, care trece prin 6 localități din raion: Costești, Pojăreni, Bardar, Ruseștii Noi, Văsieni și Ulmu.
Potrivit Ministerului Mediului, proiectul are ca scop reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea scurgerii apelor și revitalizarea ecosistemelor locale. După finalizarea lucrărilor de decolmatare, pe marginea râului vor fi plantate perdele forestiere de protecție, contribuind astfel la stabilizarea malurilor și la crearea de habitate pentru fauna locală.
În paralel se desfășoară lucrări de decolmatare a râului Botna și în raionul Căușeni, pe o distanță de 21 km, de la satul Cîrnățeni până la satul Zaim.
Până la sfârșitul anului curent, Administrația Națională „Apele Moldovei” va demara o nouă etapă a proiectului, ce prevede curățarea sectorului de râu dintre satele Costești și Răzeni, pe o porțiune de 12 km, iar ultima etapă presupune decolmatarea celui mai lung tronson de la Răzeni până în s. Zaim, pe o porțiune de 45 km.
Urmare a implementării întreg proiectului vor fi decomandat 110 km din râul Botna.
