În 2023, sectorul IT din Moldova și-a triplat ponderea în PIB față de 2015, un salt impresionant care se datorează companiilor rezidente Moldova Innovation Technology Park (MITP). Cu o contribuție de aproape 80% la întregul sector IT național, rezidenții MITP sunt motorul acestei creșteri accelerate. Aceasta este una dintre principalele concluzii prezentate la cea de-a șasea ediție a evenimentului SUM IT UP, cu genericul «Global Connect». Evenimentul a reunit experți, lideri de industrie, investitori și inovatori, ilustrând evoluția Moldovei către statutul de hub tehnologic global.
Evoluția spectaculoasă a MITP în context global
În prezent, Moldova Innovation Technology Park are peste 2000 de companii rezidente, ceea ce reprezintă o creștere de șase ori în ultimii 7 ani. Cea mai mare creștere a numărului de noi companii, 380 la număr, s-au alăturat Parcului în anul 2024, datorită extinderii listei de activități eligibile în cadrul acestuia. Dintre cele 1605 companii înființate de la lansarea Parcului IT, 178 sunt companii cu investiții străine provenind din 33 de țări.
«Primele 7 țări cu cel mai mare număr de investitori atrași de regimul fiscal avantajos oferit de MITP sunt România, Ucraina, SUA, Germania, Rusia, Regatul Unit și Turcia. România și Ucraina ocupă primele locuri, influențate de criza regională și schimbările în politicile fiscale. România este pe primul loc, iar creșterea semnificativă a început în 2023, după ce beneficiile fiscale pentru specialiștii IT din România au fost anulate, determinând astfel multe companii să se orienteze către Moldova. Companiile din Ucraina au crescut brusc în Moldova începând cu 2022, după izbucnirea războiului. Moldova a devenit un loc sigur și stabil pentru afacerile locale și internaționale. Această atracție este consolidată și de extinderea termenului garanției de stat până în 2035 și a funcționării Parcului IT până în 2037, oferind companiilor siguranță pe termen lung», a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.
Moldova, lider regional
În prima jumătate a anului 2024, veniturile rezidenților Parcului IT au fost de 365 de milioane de euro, iar prognozele sugerează că aceste venituri ar putea ajunge la 800 de milioane de euro până la sfârșitul anului. În 2023, 62% dintre rezidenți au raportat o creștere a veniturilor comparativ cu anul anterior.
În 2023, Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a exporturilor de servicii IT față de 2015, comparativ cu țările vecine și concurenții regionali precum Ucraina, România, Estonia și Letonia. Exportul de servicii IT al Moldovei a crescut de zece ori în comparație cu 2015. Astfel, Moldova a devenit lider regional.
«Moldova este o țară cu un potențial extraordinar de inovare și dezvoltare a produselor digitale. Avem oameni talentați și oportunitatea de a transforma țara într-o destinație regională de top pentru produse și servicii tech de cel mai înalt nivel. Moldova Innovation Technology Park joacă un rol esențial în această transformare. Acum, mai mult ca oricând, putem face afaceri mai simplu și mai eficient acasă, oferind oportunități atractive atât pentru antreprenorii locali, cât și pentru investitorii străini. Pentru a ne asigura că rămânem competitivi și capabili să facem față schimbărilor tehnologice globale, urmează să alocăm 5 milioane de euro în bugetul din anul următor pentru a dezvolta startup-uri în domeniu. Acesta este un semnal clar că Guvernul sprijină inovația și se angajează să atragă mai multe investiții străine», a declarat Prim-Ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
«Potrivit datelor privind creșterea PIB-ului pentru al doilea trimestru și pentru primul semestru al anului 2024, se atestă o ușoară recuperare și o accelerare comparativ cu trimestrul anterior, dar ce aș dori să subliniez este creșterea sectorului TIC. Pentru primul semestru, s-a înregistrat o creștere de 7,9%. Mai important, contribuția sectorului TIC la PIB se apropie de 8% — un indicator clar că acest sector este în plină expansiune. Nu este un vârf temporar, ci o creștere constantă și încrezătoare. Este remarcabil că aproximativ 30.000 de persoane generează un impact atât de semnificativ. Acum, obiectivul nostru este să replicăm acest ritm în întreaga economie. Farmecul constă în capacitatea soluțiilor digitale de a transforma alte industrii și cred cu tărie că putem realiza acest lucru», susține Dumitru Alaiba, Ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării.
Sectorul TIC: Motorul transformării economice în Moldova
Pentru prima dată în cadrul unei ediții SUM IT UP, s-a discutat despre poveștile de succes ale companiilor rezidente MITP care au fost achiziționate de jucători internaționali. Este vorba de companiile Cegeka, Pentalog și Amdaris. Tot în premieră, evenimentul a găzduit o alee specială unde rezidenții MITP și-au expus produsele inovatoare. Printre companiile prezente s-au numărat Langly, Parkopedia, ViarLive și Racheta Production, oferindu-le participanților ocazia de a explora parcursul acestor branduri în expansiunea pe piețele internaționale.
«Sunteți în avangarda a ceea ce urmează. Aici, mi-au fost prezentate câteva aplicații care deja sunt folosite, iar unii dintre rezidenții MITP își prezintă software-ul în San Francisco, în Silicon Valley. Aceste soluții se bucură de interes, lucru care este o inspirație pentru toată lumea. Produsele moldovenești, soluțiile IT din Moldova sunt acum răspândite peste tot. De fapt, am aflat că există soluții IT moldovenești chiar și pe tramvaiele din San Francisco. Asta este cu adevărat impresionant», a menționat Ali L. Ezzatyar, Director Adjunct al Misiunii USAID Moldova.
Peste 22.000 de angajați în sectorul IT și cele mai mari salarii din economie
Până în prezent, peste 22.000 de persoane sunt angajate în cadrul companiilor rezidente. De altfel, în 2023, 33% dintre rezidenții MITP au raportat o creștere a numărului de angajați față de anul precedent. Un alt indicator este faptul că 4,4% dintre angajații din Moldova lucrează în sectorul TIC, al doilea cel mai mare procent dintre toate țările europene, după Estonia. Totodată, în ultimii ani, numărul angajaților străini a crescut substanțial, ajungând în 2023 să fie de 10 ori mai mare decât în 2018. Salariile din sectorul IT sunt cele mai mari din economie, iar salariul mediu lunar în cadrul Parcului IT este de 2.280 de euro. Conform PayWell 2023, 81% din costurile companiilor IT sunt cheltuieli legate de plata angajaților. În plus, aceste companii oferă beneficii și bonusuri pentru a atrage și a păstra specialiști, iar valoarea medie anuală a acestor beneficii este de 1.000 de euro.
SUM IT UP: Global Connect — powered by MITP a avut loc în cadrul «StrategEast State and IT Eurasian Forum», parte a Moldova Business Week 2024, organizat de Agenția de Investiții din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
SUM IT UP este un eveniment bianual lansat în 2021, organizat de Moldova Innovation Technology Park, care prezintă evoluția sectorului IT local și impactul său asupra dezvoltării economice sustenabile.
Sectorul IT și-a triplat contribuția la PIB, iar Republica Moldova devine hub tehnologic global. Descoperă cele mai noi cifre prezentate la SUM IT UP#6: Global Connect
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare
Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.
Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.
Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.
La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.
În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.
În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.
În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.
Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.
Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.
Știri similare
Părinții își pot întoarce cheltuielile pentru studiile copiilor din contul statului. Ce trebuie să facă
Contribuabilii vor putea, începând cu acest an, să-și diminueze impozitul pe venit, în cazul în care au achitat taxe pentru studiile copiilor lor. Aceștia vor avea dreptul să-și reducă venitul impozabil cu suma cheltuită, dar nu mai mult de 16 100 de lei. Anunțul a fost făcut de deputata PAS Victoria Belous într-un videoclip publicat pe 9 decembrie.
„Dacă ai achitat la stat pentru instruirea copiilor la grădiniță, școală, universitate, la școala profesională, la școala de muzică, arte sau sport, ai dreptul să-ți diminuezi venitul impozabil cu suma cheltuită, dar nu mai mult de 16 100 de lei. Ce trebuie să faci? Păstrezi contractul, factura și documentul care confirmă achitarea și depui declarația cu privire la impozit pe venit și reflecți în declarație aceste cheltuieli. În acest mod, îți diminuezi impozitul pe venit care trebuie să-l achiți la stat. Este important să depui declarația cu privire la impozitul pe venit și să verifici: poate statul trebuie să-ți restituie o parte din impozitele care le-ai achitat pe parcursul anului”, a comunicat Victoria Belous.
Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice se prezintă până la data de 30 aprilie, în fiecare an. Documentul, care se prezintă pentru anul precedent, poate fi depus online sau pe hârtie la Serviciul Fiscal de Stat.
Știri similare
Moldelectrica, nevoită să solicite din nou energie electrică de avarie. Junghietu: „este mult mai scumpă”
Moldelectrica a solicitat din nou energie electrică de avarie, în după-amiaza și seara zilei de luni, anunță ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul precizează că aceste livrări sunt separate de cele efectuate de către Energocom, pe bază de contracte comerciale sau la bursele de energie și, respectiv, „mult mai scumpe”.
Potrivit ministrului, solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrul sistemului electroenergetic ca urmare a capacității limitate pe interconexiunea cu România și abaterile de la valorile prognozate a consumului și generării pe piața energiei electrice. Prețul final al acestei energii electrice urmează să fie cunoscut „la începutul lunii viitoare, în cadrul proceselor de decontare”, a mai anunțat Junghietu.
„NTC pentru blocul de control Ucraina – Moldova este de 2150 MW pentru săptămâna curentă. De menționat că valoarea alocată este calculată săptămânal de către Centrele Regionale de Coordonare ale operatorilor sistemelor de transport”, a precizat Dorin Junghietu.
Menționăm că „Energocom” a achiziționat, în noiembrie, curent, circa 397,552 mii MWh de energie electrică atât din surse interne, cât și din importuri, la un preț mediu ponderat de 134,70 EUR/MWh. Întreprinderea de stat a precizat, pe 9 decembrie, că costurile de achiziție nu includ taxe și cheltuieli asociate cu transportul, logistica și rezervarea de capacitate.
Amintim, pe 5 decembrie, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii electrice din regiunea Odesa, o parte a sudului Ucrainei a rămas fără curent, iar avariile au afectat și fluxurile energetice din regiune. Moldelectrica a anunțat că un grup energetic important din Ucraina a fost deconectat, iar liniile de interconexiune au ajuns aproape de capacitatea maximă. Pentru a preveni suprasarcini în sistemul național, operatorul a solicitat preventiv energie de avarie din România.
În contextul noilor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au afectat și sistemul energetic al țării noastre, reprezentanta Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a anunțat căUniunea Europeană ia în calcul creșterea sprijinului pentru Republica Moldova și Ucraina. Potrivit ei, Bruxellesul lucrează deja la integrarea sistemelor energetice ale Moldovei și Ucrainei cu rețeaua europeană, precum și la finanțarea lucrărilor de refacere și a măsurilor pentru creșterea rezilienței.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Premierul Alexandru Munteanu: Parteneriatul cu NATO ajută Moldova și va continua
Parteneriatul cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) ajută Moldova să-și modernizeze instituțiile de apărare, inclusiv să-și protejeze spațiul informațional și cibernetic. Declarația a fost făcută de premierul Alexandru Munteanu la întrevederea cu secretarul general adjunct al NATO pentru afaceri politice și politica de securitate, Boris Ruge. Potrivit Guvernului, colaborarea va continua în baza programului de parteneriat individual 2025-2028.
Pe 9 decembrie, reprezentanții Executivului au anunțat despre întrevederea dintre Alexandru Munteanu și Boris Ruge, în cadrul căreia s-a discutat „contextul regional de securitate și sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova în parcursul european”.
Potrivit serviciului de presă al Guvernului, Munteanu a menționat că parteneriatul cu NATO ajută Republica Moldova să-și întărească capacitatea de a răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile de apărare și să protejeze spațiul informațional și cibernetic. „Avem responsabilitatea să protejăm cetățenii noștri și contribuim la menținerea păcii pe continent”, a adăugat prim-ministrul.
Conform Guvernului, colaborarea va continua în baza Programului de Parteneriat Individual Adaptat Republica Moldova–NATO 2025-2028. „Documentul stabilește obiectivele de cooperare bilaterală, printre care contracararea amenințărilor hibride, promovarea comunicării strategice și sporirea asistenței în situații de urgență”, a adăugat serviciul de presă al Guvernului.
Amintim că, în ianuarie 2025, Guvernul a aprobat un nou plan de colaborare cu NATO pentru anii 2025-2028. Potrivit Ministerului de Externe, documentul, actualizat cu regularitate în ultimii 20 de ani, respectă în totalitate neutralitatea constituțională a țării noastre și aduce beneficii prin cooperare tehnică și instruire. Ministerul declara că, prin acest program, Republica Moldova va primi sprijin pentru a combate atacurile cibernetice, dezinformarea și alte riscuri moderne.
Știri similare
„Reporteri fără Frontiere”: 67 de jurnaliști au fost uciși, iar peste 500 – trimiși în închisori, în 2025. Rusia, în top
Organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” (RSF), care apără libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, a prezentat bilanțul anului 2025: 67 de jurnaliști uciși în mai multe țări, 135 dați dispăruți, 503 aflați în detenție și 20 – ținuți în captivitate. NewsMaker a analizat raportul RSF și explică cine este, potrivit organizației, principalul inamic al jurnaliștilor la nivel mondial, care țară poate fi considerată cea mai mare „închisoare” pentru presă și de ce în raport sunt menționate protestele din Statele Unite.
Jurnaliști uciși
Potrivit raportului prezentat de „Reporteri fără Frontiere”, în anul 2025, în lume au fost uciși 67 de jurnaliști. „Iată la ce duce ura. [Acești jurnaliști] nu au fost victime întâmplătoare. Ei au fost uciși. Ei au devenit ținte din cauza muncii lor. Critica la adresa presei – este legală. Critica trebuie să servească drept catalizator al schimbărilor care asigură supraviețuirea presei libere și binele public. Dar critica nu trebuie să se transforme în ură față de jurnaliști. În mare parte, această ură este alimentată intenționat de forțele armate și de organizațiile criminale. Iată unde ne conduce impunitatea pentru aceste crime și incapacitatea organizațiilor internaționale de a asigura dreptul jurnaliștilor la protecție în conflictele armate”, a menționat directorul general al RSF, Thibaut Bruttin.
Potrivit datelor „Reporterilor fără Frontiere”, cei mai mulți jurnaliști au murit în Gaza, sub loviturile forțelor armate israeliene. „Sub guvernarea [prim-ministrului Israelului] Benjamin Netanyahu, armata israeliană a comis o reprimare fără precedent în istoria recentă împotriva presei palestiniene. Pentru a-și justifica crimele, militarii israelieni au desfășurat o campanie globală de propagandă, răspândind acuzații nefondate, care îi prezintă pe jurnaliștii palestinieni drept teroriști”, se menționează în raport. Din cei 67 de jurnaliști uciși în 2025, cel puțin 53 au devenit victime ale războiului și ale organizațiilor criminale. 43% dintre crime au fost comise în Gaza. „Armata israeliană este cel mai rău dușman al jurnaliștilor”, se spune în raport.
A doua cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști a devenit Mexicul. Acolo au murit nouă jurnaliști. „Ei reflectau evenimentele locale, vorbeau despre activitatea crimei organizate și legătura acesteia cu politicienii. Acești jurnaliști primeau amenințări directe cu moartea. Unul dintre ei — Calletano de Jesus Guerrero — se afla sub protecție de stat în momentul uciderii”, se menționează în raport.
În războiul din Ucraina au murit trei jurnaliști. Printre ei se numără fotoreporterul francez Antoni Lallican. Un alt jurnalist străin ucis este salvadorianul Javier Hercules, omorât în Honduras. Ceilalți jurnaliști au murit în timpul relatării evenimentelor din propria lor țară.
Deținuți
Potrivit raportului „Reporteri fără Frontiere”, pe 1 decembrie 2025, în 47 de țări se aflau în detenție 503 jurnaliști. Cea mai mare „închisoare” pentru jurnaliști rămâne China, unde după gratii se află 121 de reporteri. Pe locul al doilea se află Rusia, unde în închisori sunt deținuți 48 de jurnaliști, dintre care 26 sunt ucraineni.
Cel mai mare număr de jurnaliști străini se află în detenție în Rusia, urmată de Israel. „În 2025, Rusia a cunoscut cea mai dură reprimare a presei de la destrămarea URSS, ajungând la cea mai joasă poziție în Indexul libertății presei RSF (171). De când Vladimir Putin a venit la putere în anul 2000, jurnaliștii sunt amenințați, închiși, agresați și uciși”, se spune în raport.
Prizonieri
În plus, potrivit organizației „Reporteri fără Frontiere”, 20 de jurnaliști se află în prezent în captivitate, toți fiind bărbați. Șapte dintre ei au fost răpiți de rebelii houthi în 2025, ceea ce face din Yemen țara cu cel mai mare număr de răpiri de jurnaliști în ultimele 12 luni. În Siria, numeroși jurnaliști capturați de grupări armate încă înainte de căderea regimului lui Bashar al-Assad, în decembrie 2024, sunt în continuare considerați dispăruți.
Dispăruți fără urmă
În total, în lume, pe data de 1 decembrie 2025, 135 de jurnaliști erau considerați dispăruți fără urmă. Dintre ei, 126 sunt bărbați și nouă sunt femei. Cei mai mulți jurnaliști dispăruți sunt în Siria — 37. Pe locul al doilea se află Mexicul (28), pe al treilea — Irakul (12).
Jurnaliștii care reflectă protestele
În raport au fost evidențiați în mod special jurnaliștii care reflectă protestele. Organizația a numit anul 2025 „anul violenței împotriva jurnaliștilor în Serbia”. „De la începutul protestelor anticorupție, declanșate de prăbușirea mortală a unui acoperiș al gării în noiembrie 2024, angajații mass-media din Serbia, care au reflectat manifestațiile, au fost supuși la cel puțin 98 de atacuri fizice, dintre care 91 au avut loc după 1 ianuarie 2025. Aproximativ jumătate dintre aceste atacuri au fost comise de poliție, în condiții de totală impunitate, într-un climat format de atacurile verbale la adresa presei ale președintelui Aleksandar Vučić. El se află pe lista RSF a «prădătorilor libertății presei»”, se arată în raport.
Raportul subliniază în mod special 27 de atacuri asupra angajaților din mass-media din Los Angeles (SUA), în timpul protestelor împotriva raidurilor federale îndreptate împotriva imigranților ilegali. „Aceste atacuri au fost comise atât de poliție, cât și de manifestanți. Incidente similare au fost înregistrate în orașele Cincinnati și Chicago”, se menționează în raport.
Jurnaliști în exil
O problemă deosebită rămâne și „exilul jurnaliștilor”. Mulți dintre ei sunt nevoiți să-și părăsească țările din cauza politicii represive a autorităților și a epurării țării de mass-media independente. Cu această problemă se confruntă tot mai des jurnaliștii din Rusia, Afganistan, Belarus și El Salvador. Afganistanul a fost părăsit de 134 de jurnaliști. Totodată, jurnaliștii nevoiți să părăsească țara se confruntă tot mai frecvent cu refuzul de eliberare a vizelor de către statele în care caută adăpost. În Pakistan, autoritățile nu doar că au încetat să prelungească vizele de ședere, dar au introdus și o politică de expulzare. „Peste 20 de jurnaliști afgani din Pakistan, susținuți de RSF, riscă să fie trimiși în Afganistan, unde îi amenință urmărirea penală, închisoarea și chiar tortura”, se menționează în raport.
Din Rusia au fugit 48 de jurnaliști. Unii dintre ei se confruntă cu persecuții transnaționale. „Din anul 2022, aproximativ 70 de jurnaliști au devenit ținta arestărilor sau a condamnărilor în lipsă, iar 30 dintre aceste cazuri au avut loc în primele nouă luni ale anului 2025”, se arată în raport. În pofida dificultăților enorme cu care se confruntă acești jurnaliști, 55% dintre ei și-au continuat activitatea de reporteri în exil.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
