În 2023, sectorul IT din Moldova și-a triplat ponderea în PIB față de 2015, un salt impresionant care se datorează companiilor rezidente Moldova Innovation Technology Park (MITP). Cu o contribuție de aproape 80% la întregul sector IT național, rezidenții MITP sunt motorul acestei creșteri accelerate. Aceasta este una dintre principalele concluzii prezentate la cea de-a șasea ediție a evenimentului SUM IT UP, cu genericul «Global Connect». Evenimentul a reunit experți, lideri de industrie, investitori și inovatori, ilustrând evoluția Moldovei către statutul de hub tehnologic global.
Evoluția spectaculoasă a MITP în context global
În prezent, Moldova Innovation Technology Park are peste 2000 de companii rezidente, ceea ce reprezintă o creștere de șase ori în ultimii 7 ani. Cea mai mare creștere a numărului de noi companii, 380 la număr, s-au alăturat Parcului în anul 2024, datorită extinderii listei de activități eligibile în cadrul acestuia. Dintre cele 1605 companii înființate de la lansarea Parcului IT, 178 sunt companii cu investiții străine provenind din 33 de țări.
«Primele 7 țări cu cel mai mare număr de investitori atrași de regimul fiscal avantajos oferit de MITP sunt România, Ucraina, SUA, Germania, Rusia, Regatul Unit și Turcia. România și Ucraina ocupă primele locuri, influențate de criza regională și schimbările în politicile fiscale. România este pe primul loc, iar creșterea semnificativă a început în 2023, după ce beneficiile fiscale pentru specialiștii IT din România au fost anulate, determinând astfel multe companii să se orienteze către Moldova. Companiile din Ucraina au crescut brusc în Moldova începând cu 2022, după izbucnirea războiului. Moldova a devenit un loc sigur și stabil pentru afacerile locale și internaționale. Această atracție este consolidată și de extinderea termenului garanției de stat până în 2035 și a funcționării Parcului IT până în 2037, oferind companiilor siguranță pe termen lung», a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.
Moldova, lider regional
În prima jumătate a anului 2024, veniturile rezidenților Parcului IT au fost de 365 de milioane de euro, iar prognozele sugerează că aceste venituri ar putea ajunge la 800 de milioane de euro până la sfârșitul anului. În 2023, 62% dintre rezidenți au raportat o creștere a veniturilor comparativ cu anul anterior.
În 2023, Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a exporturilor de servicii IT față de 2015, comparativ cu țările vecine și concurenții regionali precum Ucraina, România, Estonia și Letonia. Exportul de servicii IT al Moldovei a crescut de zece ori în comparație cu 2015. Astfel, Moldova a devenit lider regional.
«Moldova este o țară cu un potențial extraordinar de inovare și dezvoltare a produselor digitale. Avem oameni talentați și oportunitatea de a transforma țara într-o destinație regională de top pentru produse și servicii tech de cel mai înalt nivel. Moldova Innovation Technology Park joacă un rol esențial în această transformare. Acum, mai mult ca oricând, putem face afaceri mai simplu și mai eficient acasă, oferind oportunități atractive atât pentru antreprenorii locali, cât și pentru investitorii străini. Pentru a ne asigura că rămânem competitivi și capabili să facem față schimbărilor tehnologice globale, urmează să alocăm 5 milioane de euro în bugetul din anul următor pentru a dezvolta startup-uri în domeniu. Acesta este un semnal clar că Guvernul sprijină inovația și se angajează să atragă mai multe investiții străine», a declarat Prim-Ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
«Potrivit datelor privind creșterea PIB-ului pentru al doilea trimestru și pentru primul semestru al anului 2024, se atestă o ușoară recuperare și o accelerare comparativ cu trimestrul anterior, dar ce aș dori să subliniez este creșterea sectorului TIC. Pentru primul semestru, s-a înregistrat o creștere de 7,9%. Mai important, contribuția sectorului TIC la PIB se apropie de 8% — un indicator clar că acest sector este în plină expansiune. Nu este un vârf temporar, ci o creștere constantă și încrezătoare. Este remarcabil că aproximativ 30.000 de persoane generează un impact atât de semnificativ. Acum, obiectivul nostru este să replicăm acest ritm în întreaga economie. Farmecul constă în capacitatea soluțiilor digitale de a transforma alte industrii și cred cu tărie că putem realiza acest lucru», susține Dumitru Alaiba, Ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării.
Sectorul TIC: Motorul transformării economice în Moldova
Pentru prima dată în cadrul unei ediții SUM IT UP, s-a discutat despre poveștile de succes ale companiilor rezidente MITP care au fost achiziționate de jucători internaționali. Este vorba de companiile Cegeka, Pentalog și Amdaris. Tot în premieră, evenimentul a găzduit o alee specială unde rezidenții MITP și-au expus produsele inovatoare. Printre companiile prezente s-au numărat Langly, Parkopedia, ViarLive și Racheta Production, oferindu-le participanților ocazia de a explora parcursul acestor branduri în expansiunea pe piețele internaționale.
«Sunteți în avangarda a ceea ce urmează. Aici, mi-au fost prezentate câteva aplicații care deja sunt folosite, iar unii dintre rezidenții MITP își prezintă software-ul în San Francisco, în Silicon Valley. Aceste soluții se bucură de interes, lucru care este o inspirație pentru toată lumea. Produsele moldovenești, soluțiile IT din Moldova sunt acum răspândite peste tot. De fapt, am aflat că există soluții IT moldovenești chiar și pe tramvaiele din San Francisco. Asta este cu adevărat impresionant», a menționat Ali L. Ezzatyar, Director Adjunct al Misiunii USAID Moldova.
Peste 22.000 de angajați în sectorul IT și cele mai mari salarii din economie
Până în prezent, peste 22.000 de persoane sunt angajate în cadrul companiilor rezidente. De altfel, în 2023, 33% dintre rezidenții MITP au raportat o creștere a numărului de angajați față de anul precedent. Un alt indicator este faptul că 4,4% dintre angajații din Moldova lucrează în sectorul TIC, al doilea cel mai mare procent dintre toate țările europene, după Estonia. Totodată, în ultimii ani, numărul angajaților străini a crescut substanțial, ajungând în 2023 să fie de 10 ori mai mare decât în 2018. Salariile din sectorul IT sunt cele mai mari din economie, iar salariul mediu lunar în cadrul Parcului IT este de 2.280 de euro. Conform PayWell 2023, 81% din costurile companiilor IT sunt cheltuieli legate de plata angajaților. În plus, aceste companii oferă beneficii și bonusuri pentru a atrage și a păstra specialiști, iar valoarea medie anuală a acestor beneficii este de 1.000 de euro.
SUM IT UP: Global Connect — powered by MITP a avut loc în cadrul «StrategEast State and IT Eurasian Forum», parte a Moldova Business Week 2024, organizat de Agenția de Investiții din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
SUM IT UP este un eveniment bianual lansat în 2021, organizat de Moldova Innovation Technology Park, care prezintă evoluția sectorului IT local și impactul său asupra dezvoltării economice sustenabile.
Sectorul IT și-a triplat contribuția la PIB, iar Republica Moldova devine hub tehnologic global. Descoperă cele mai noi cifre prezentate la SUM IT UP#6: Global Connect
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
Știri similare
Transportatorii acuză ANTA și MIDR de abuzuri și corupție și amenință cu noi proteste. Reacția Guvernului
Transportatorii amenință cu proteste, acuzând Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor.
Potrivit APOTA, trei probleme majore afectează activitatea transportatorilor:
- Lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, deși legea prevedea aplicarea acesteia din 1 iunie 2024. Potrivit asociației, transportatorii operează de peste un an și jumătate cu tarife „înghețate”, ceea ce ar duce la închiderea unor rute regulate.
- Promovarea sistemelor e-GPS și e-bilet, considerate de APOTA drept „scheme corupționale” care ar încalca legislația și drepturile transportatorilor, „fără a avea efecte reale asupra disciplinei fiscale”. Potrivit asociației, „sistemul e-bilet a fost conceput pentru a promova o schemă de corupție – de a obliga transportatorii să procure doar un singur model de aparate de casă”.
- Obligația ca toate vehiculele să fie adaptate pentru persoane cu dizabilități. APOTA consideră măsura „imposibil de aplicat din punct de vedere tehnic și financiar, și impusă abuziv contrar legislației naționale și europene”.
„ANTA cunoaște că ordinul este ilegal, nu mai corespunde prevederilor legale, că transportatorii nu au capacitate financiară sau tehnică să-l aplice și, cel mai grav, că persoanele cu handicap nu vor avea nici în continuare posibilitatea reală de a fi transportate. Cu toate acestea, ANTA a decis să speculeze pe seama nevoilor unei categorii foarte vulnerabile, pentru a-și lărgi posibilitatea de a estorca mită și a trece cu vederea lipsa transportului adaptat”, se menționează în declarația asociației.
În context, transportatorii au solicitat adoptarea imediată a metodologiei tarifare, retragerea proiectului privind noile sisteme electronice și anularea cerințelor ANTA privind adaptarea tuturor vehiculelor pentru persoane cu dizabilități. Aceștea amenință că, în cazul în care autoritățile vor ignora solicitările, vor ieși la proteste.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la ANTA cu privire la acuzațiile asociației de transportatori. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
După apelul public lansat de APOTA, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„MIDR are ușile deschise. Guvernul își dorește ca pasagerii să aibă condiții de confort, iar activitatea să se desfășoare în conformitate cu legislația și cadrul fiscal în vigoare”, a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Vodă.
În privința acuzațiilor APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
„Am văzut și acuzații privind posibile riscuri de corupție în sistemele informatice. Poziția noastră rămâne neschimbată. Invităm pe toți cei care au informații relevante să le documenteze și să le transmită autorităților competente”, a subliniat Vodă.
Știri similare
Rușii au atacat cu rachete balistice regiunea Dnipropetrovsk: cel puțin 11 oameni au fost uciși, iar peste 160 – răniți (VIDEO)
Armata rusă a atacat cu rachete balistice regiunea Dnipropetrovsk, Ucraina, în dimineața zilei de 24 iunie. Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 11 persoane și-au pierdut viața din cauza bombardamentelor, iar peste 160 au fost rănite.
Rachetele balistice rusești au lovit orașul Dnipro. Primarul localității, Boris Filatov, a comunicat că, în urma bombardamentelor, au fost avariate blocuri de locuințe, precum și clădirile a 19 școli, 10 grădinițe și 8 instituții medicale. Guvernatorul regiunii, Serghei Lîsak, a comunicat că nouă persoane au fost omorâte în rezultatul loviturilor asupra orașului.
Una din rachetele lansate de trupele ruse a explodat în apropierea unui tren de pe ruta Odesa-Zaporojie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a transmis pe rețelele de socializare că cinci vagoane au fost distruse din cauza deflagrației. El a precizat că în tren se aflau 500 de pasageri. Potrivit lui, nu s-au înregistrat decese printre pasageri, însă există răniți. Oamenilor li se acordă ajutor medical.
Orașul Samar, aflat la câțiva kilometri de Dnipro, la fel a fost atacat. Două persoane au fost ucise în urma loviturilor, a declarat Serghei Lîsak.
Vladimir Zelenski a precizat că, în total, până acum s-au înregistrat peste 160 de persoane rănite din cauza atacurilor asupra regiunii Dnipropetrovsk.
„Rusia nu este capabilă să producă rachete balistice fără componente din alte țări. Rusia nu poate fabrica sute de tipuri de alte arme fără componente, echipamente și expertiză pe care acest regim nebun de la Moscova nu le deține. De aceea, este esențial să fie limitate la maximum rețelele care leagă Rusia de complicii săi. Este nevoie și de o înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva Rusiei”, a subliniat liderul ucrainean, care se află în prezent la Summit-ul NATO de la Haga.
Știri similare
MAI confirmă că printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau minori: de ce au fost necesare măsurile
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”.
Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia, mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.
Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.
„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.
Precizăm că, în cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.
Amintim că 195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la controversatul campionat de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus. Detalii – AICI.
Știri similare
Plata unică de 5000 de lei va ajunge la mai mulți beneficiari: Guvernul a extins lista
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că Guvernul extinde categoriile de beneficiari ai ajutorului unic de 5000 de lei. Astfel, peste 2000 de persoane vor putea primi această plată. Este vorba despre persoane cu dizabilitate severă care nu beneficiază de pensie de dizabilitate, dar primesc alte tipuri de pensii: de vârstă, de urmaș sau specială. Potrivit Guvernului, anterior, persoanele încadrate în grad de dizabilitate și care nu sunt beneficiare de pensie de dizabilitate, nu au fost incluse pentru acordarea suportului financiar unic.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat, pe 24 iunie, că Guvernul extinde categoriile de beneficiari ai ajutorului unic de 5000 de lei, incluzând și persoanele cu dizabilitate severă care nu primesc pensie de dizabilitate, dar beneficiază de alte tipuri de pensii: de vârstă, de urmaș sau specială. Peste 2000 de persoane se încadrează în lista noilor beneficiari.
„Până acum, cu sprijinul generos al Uniunii Europene, am reușit să oferim un ajutor unic pentru circa 230 000 de persoane. Continuăm să extindem acest suport, pentru ca niciun cetățean care are nevoie să nu fie lăsat în urmă”, a declarat ministrul Alexei Buzu.
Potrivit ministerului, suportul unic va fi acordat de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) persoanelor cu dizabilități severe, înregistrate până la 1 mai 2025 în baza de date a CNAS. Plățile vor fi oferite proactiv beneficiarilor, prin 3 modalități: pe cardul social existent (unde primesc deja anumite prestații sociale: indemnizații, alocații lunare, etc.); pe cardul bancar identificat de Guvern care este folosit de beneficiari și introdus în bazele de date ale CNAS; în numerar la oficiile poștale, dacă beneficiarii nu dețin niciun card social sau card bancar, începând cu luna iulie 2025.
Ajutorul unic va putea fi ridicat până la 26 decembrie 2025.
În luna aprilie s-a anunțat că, începând cu mai 2025, toate familiile din Republica Moldova cu copii de până la 5 ani vor primi o plată unică de 1500 de lei, inclusiv cele aflate în diaspora. De asemenea, familiile cu copii cu dizabilități vor primi câte 5000 de lei, la fel ca și cele care au în îngrijire adulți cu dizabilități severe. Autoritățile au calificat această susținere drept un „ajutor de Paște”, parte a programului „Bugetul +Plus”.
