În 2023, sectorul IT din Moldova și-a triplat ponderea în PIB față de 2015, un salt impresionant care se datorează companiilor rezidente Moldova Innovation Technology Park (MITP). Cu o contribuție de aproape 80% la întregul sector IT național, rezidenții MITP sunt motorul acestei creșteri accelerate. Aceasta este una dintre principalele concluzii prezentate la cea de-a șasea ediție a evenimentului SUM IT UP, cu genericul «Global Connect». Evenimentul a reunit experți, lideri de industrie, investitori și inovatori, ilustrând evoluția Moldovei către statutul de hub tehnologic global.
Evoluția spectaculoasă a MITP în context global
În prezent, Moldova Innovation Technology Park are peste 2000 de companii rezidente, ceea ce reprezintă o creștere de șase ori în ultimii 7 ani. Cea mai mare creștere a numărului de noi companii, 380 la număr, s-au alăturat Parcului în anul 2024, datorită extinderii listei de activități eligibile în cadrul acestuia. Dintre cele 1605 companii înființate de la lansarea Parcului IT, 178 sunt companii cu investiții străine provenind din 33 de țări.
«Primele 7 țări cu cel mai mare număr de investitori atrași de regimul fiscal avantajos oferit de MITP sunt România, Ucraina, SUA, Germania, Rusia, Regatul Unit și Turcia. România și Ucraina ocupă primele locuri, influențate de criza regională și schimbările în politicile fiscale. România este pe primul loc, iar creșterea semnificativă a început în 2023, după ce beneficiile fiscale pentru specialiștii IT din România au fost anulate, determinând astfel multe companii să se orienteze către Moldova. Companiile din Ucraina au crescut brusc în Moldova începând cu 2022, după izbucnirea războiului. Moldova a devenit un loc sigur și stabil pentru afacerile locale și internaționale. Această atracție este consolidată și de extinderea termenului garanției de stat până în 2035 și a funcționării Parcului IT până în 2037, oferind companiilor siguranță pe termen lung», a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.
Moldova, lider regional
În prima jumătate a anului 2024, veniturile rezidenților Parcului IT au fost de 365 de milioane de euro, iar prognozele sugerează că aceste venituri ar putea ajunge la 800 de milioane de euro până la sfârșitul anului. În 2023, 62% dintre rezidenți au raportat o creștere a veniturilor comparativ cu anul anterior.
În 2023, Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a exporturilor de servicii IT față de 2015, comparativ cu țările vecine și concurenții regionali precum Ucraina, România, Estonia și Letonia. Exportul de servicii IT al Moldovei a crescut de zece ori în comparație cu 2015. Astfel, Moldova a devenit lider regional.
«Moldova este o țară cu un potențial extraordinar de inovare și dezvoltare a produselor digitale. Avem oameni talentați și oportunitatea de a transforma țara într-o destinație regională de top pentru produse și servicii tech de cel mai înalt nivel. Moldova Innovation Technology Park joacă un rol esențial în această transformare. Acum, mai mult ca oricând, putem face afaceri mai simplu și mai eficient acasă, oferind oportunități atractive atât pentru antreprenorii locali, cât și pentru investitorii străini. Pentru a ne asigura că rămânem competitivi și capabili să facem față schimbărilor tehnologice globale, urmează să alocăm 5 milioane de euro în bugetul din anul următor pentru a dezvolta startup-uri în domeniu. Acesta este un semnal clar că Guvernul sprijină inovația și se angajează să atragă mai multe investiții străine», a declarat Prim-Ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
«Potrivit datelor privind creșterea PIB-ului pentru al doilea trimestru și pentru primul semestru al anului 2024, se atestă o ușoară recuperare și o accelerare comparativ cu trimestrul anterior, dar ce aș dori să subliniez este creșterea sectorului TIC. Pentru primul semestru, s-a înregistrat o creștere de 7,9%. Mai important, contribuția sectorului TIC la PIB se apropie de 8% — un indicator clar că acest sector este în plină expansiune. Nu este un vârf temporar, ci o creștere constantă și încrezătoare. Este remarcabil că aproximativ 30.000 de persoane generează un impact atât de semnificativ. Acum, obiectivul nostru este să replicăm acest ritm în întreaga economie. Farmecul constă în capacitatea soluțiilor digitale de a transforma alte industrii și cred cu tărie că putem realiza acest lucru», susține Dumitru Alaiba, Ministrul Dezvoltării Economice şi Digitalizării.
Sectorul TIC: Motorul transformării economice în Moldova
Pentru prima dată în cadrul unei ediții SUM IT UP, s-a discutat despre poveștile de succes ale companiilor rezidente MITP care au fost achiziționate de jucători internaționali. Este vorba de companiile Cegeka, Pentalog și Amdaris. Tot în premieră, evenimentul a găzduit o alee specială unde rezidenții MITP și-au expus produsele inovatoare. Printre companiile prezente s-au numărat Langly, Parkopedia, ViarLive și Racheta Production, oferindu-le participanților ocazia de a explora parcursul acestor branduri în expansiunea pe piețele internaționale.
«Sunteți în avangarda a ceea ce urmează. Aici, mi-au fost prezentate câteva aplicații care deja sunt folosite, iar unii dintre rezidenții MITP își prezintă software-ul în San Francisco, în Silicon Valley. Aceste soluții se bucură de interes, lucru care este o inspirație pentru toată lumea. Produsele moldovenești, soluțiile IT din Moldova sunt acum răspândite peste tot. De fapt, am aflat că există soluții IT moldovenești chiar și pe tramvaiele din San Francisco. Asta este cu adevărat impresionant», a menționat Ali L. Ezzatyar, Director Adjunct al Misiunii USAID Moldova.
Peste 22.000 de angajați în sectorul IT și cele mai mari salarii din economie
Până în prezent, peste 22.000 de persoane sunt angajate în cadrul companiilor rezidente. De altfel, în 2023, 33% dintre rezidenții MITP au raportat o creștere a numărului de angajați față de anul precedent. Un alt indicator este faptul că 4,4% dintre angajații din Moldova lucrează în sectorul TIC, al doilea cel mai mare procent dintre toate țările europene, după Estonia. Totodată, în ultimii ani, numărul angajaților străini a crescut substanțial, ajungând în 2023 să fie de 10 ori mai mare decât în 2018. Salariile din sectorul IT sunt cele mai mari din economie, iar salariul mediu lunar în cadrul Parcului IT este de 2.280 de euro. Conform PayWell 2023, 81% din costurile companiilor IT sunt cheltuieli legate de plata angajaților. În plus, aceste companii oferă beneficii și bonusuri pentru a atrage și a păstra specialiști, iar valoarea medie anuală a acestor beneficii este de 1.000 de euro.
SUM IT UP: Global Connect — powered by MITP a avut loc în cadrul «StrategEast State and IT Eurasian Forum», parte a Moldova Business Week 2024, organizat de Agenția de Investiții din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
SUM IT UP este un eveniment bianual lansat în 2021, organizat de Moldova Innovation Technology Park, care prezintă evoluția sectorului IT local și impactul său asupra dezvoltării economice sustenabile.
Sectorul IT și-a triplat contribuția la PIB, iar Republica Moldova devine hub tehnologic global. Descoperă cele mai noi cifre prezentate la SUM IT UP#6: Global Connect
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
Știri similare
Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.
MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.
„Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.
Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.
„Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.
MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.
„Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.
Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.
Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.
Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.
Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.
Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.
Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:
- predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
- dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
- crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
- organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
- indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).
Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.
Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.
În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.
Știri similare
„Chiar nu-mi amintesc nimic”: Noi martori în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Plahotniuc, audiați în instanță
Judecătoria Buiucani a audiat, în ședința din 6 noiembrie încă șase martori în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, în care este învinuit fostul președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc. Printre aceștia se numără persoane ale căror obligații includeau înregistrarea companiilor pe numele lor și semnarea documentelor.
Instanța a audiat doi bărbați în vârstă care au lucrat anterior pentru Vladimir Plahotniuc. Unul dintre ei, fost administrator al hotelului Nobil, a fost supus unui set amplu de întrebări din partea procurorului. Invocând, însă, urmările unui vechi accident vascular cerebral și problemele de memorie, martorul nu a putut oferi răspunsuri concrete. Bărbatul nu și-a putut amintit nici măcar că în timpul perchezițiilor la domiciliul său au fost descoperite documente legate de Plahotniuc.
Celălalt bărbat a declarat că, de-a lungul anilor, a activat în mai multe companii ale lui Plahotniuc – Petrom Moldova, SRL Jemini și Victoriabank – și că, la un moment dat, i s-a cerut să coordoneze pregătirile pentru filmările proiectului „Fabrica de staruri”. Martorul nu și-a putut aminti însă anumite detalii, motiv pentru care procurorul a fost nevoit să citească declarațiile oferite anterior, în faza de urmărire penală. În acestea se menționa că bărbatul fusese desemnat formal administrator al unei firme, care urma ulterior să fie reînregistrată la notar. Toate acțiunile aveau loc, potrivit mărturiilor, la solicitarea lui Plahotniuc.
Același bărbat a declarat că, în timpul urmăririi penale, i-au fost prezentate documente bancare care purtau semnătura sa, însă el a susținut că nu le-a semnat niciodată și că le vedea pentru prima dată.
În instanță a fost audiat și Dorin Pavelescu, directorul companiei Casa Media, care este de asemenea legată de inculpat. La aproape toate întrebările procurorului, el a răspuns că nu își poate aminti nimic. „Chiar nu-mi amintesc nimic, a trecut deja mult timp. Am fost interogat acum cinci ani”, a spus el.
După ședință, procurorul Vitalie Codreanu a declarat pentru jurnaliști că evenimentele despre care s-a vorbit în cadrul ședinței au avut loc acum mai bine de zece ani, motiv pentru care multe detalii ar fi putut fi uitate. „Astăzi am discutat și despre anumite contracte. Mulți martori spun că nu știu cine a fost beneficiarul acestora. În mare parte, martorii afirmă că au semnat acele contracte, au mers la notari, au mers la organele de înregistrare pentru a introduce modificări în componența acestor companii, dar, ținând cont de faptul că nu cunoșteau esența lor și că erau aduși de alte persoane (care, după cum stabilim și considerăm, erau persoane afiliate lui Plahotniuc), ei acționau doar ca semnatari, fiind nominal desemnați administratori ai acestor companii”, a explicat el.
Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.
Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Partidele vor primi aproape un leu pentru fiecare vot primit la alegeri. Cine rămâne fără bani de la stat
Partidele politice și blocurile electorale care au participat la alegerile parlamentare din 28 septembrie vor primi aproape un leu de la stat pentru fiecare vot valabil obținut. Cuantumul alocației a fost stabilit de Comisia Electorală Centrală în ședința din 6 noiembrie.
Astfel, în lunile noiembrie și decembrie, formațiunile politice vor beneficia de 0,9988429 lei pentru fiecare vot primit la parlamentare.
Totodată, pentru fiecare femeie aleasă în urma alegerilor, partidele vor primi o alocație suplimentară de circa 10.500 de lei, iar pentru fiecare tânăr ales, alocația pentru aceleași luni va fi de 21.580 de lei.
Prin derogare, plata alocațiilor de la bugetul de stat pentru lunile noiembrie și decembrie 2025 a fost suspendată pentru următoarele formațiuni:
- Partidul Politic Partidul pentru Viitorul Moldovei, condus de Vasile Tarlev;
- Partidul Politic Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de Mark Tkaciuk;
- Partidul Național Liberal, condus de Mihai Severovan;
- Partidul Politic Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ”, condus de Valentin Dolganiuc.
- Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc.
Reamintim, la alegerile parlamentare din septembrie au participat 1 609 579 de alegători, numărul total de voturi valabil exprimate fiind de 1 578 722. Cele mai multe voturi au mers la PAS, care a obținut majoritatea parlamentară pentru a doua oară consecutiv. În Parlament au mai acces: Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă, care au rămas în opoziție.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Centrul rus de cultură îl dă în judecată pe Radu Marian, după acuzațiile de spionaj? Reacția deputatului: „Reiterez ce am spus”
Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a publicat pe 6 noiembrie un comunicat în care îl acuză pe deputatul PAS Radu Marian de calomnie, după ce acesta a declarat că instituția s-ar ocupa de evenimente culturale, ci de „spionaj”. Centrul susține că parlamentarul nu ar fi informat cu privire la activitatea sa și a sugerat că îl va ataca în judecată. Contactat de NM pentru o reacție, Radu Marian și-a menținut poziția.
Centrul rus de știință și cultură a catalogat afirmația lui Radu Marian ca fiind „calomnioasă”. „Cuvintele alesului poporului, potrivit cărora activitatea Casei Ruse nu are nicio legătură cu domeniul cultural, demonstrează deplina sa neinformare cu privire la numeroasele evenimente artistice și educaționale desfășurate pe platforma noastră, la care poate participa orice doritor. Astfel, doar în ultima lună, în incinta Centrului rus de știință și cultură și/sau cu sprijinul direct al acestuia au fost organizate peste 20 de evenimente de diferite formate. Anunțurile și știrile corespunzătoare sunt publicate în mod constant pe site-ul nostru oficial și pe rețelele de socializare”, a adăugat acesta.
Instituția mai susține că, pe parcursul anilor precedenți, autoritățile naționale nu ar fi formulat nicio obiecție cu privire la activitatea sa.
„Declarațiile menționate ale lui R. Marian urmează să fie contestate în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova”, a menționat instituția.
Contactat de NM pentru o reacție, Radu Marian a declarat: „Reiterez ce am spus: după ce am observat ca instituții și, în general, ca statul R. Moldova, acest centru cultural nu este nicidecum unul cultural. Era un centru sub acoperirea căruia se desfășurau activități de subminare a suveranității Republicii Moldova. Cultura nu trebuie să fie folosită ca paravan pentru atacuri informaționale și alte tentative de destabilizare”.
Întrebat dacă intenționează să se judece, în răspuns, cu reprezentanții Centrului, deputatul a spus că acesta este un lucru obișnuit într-o democrație.
Precizăm că, pe 5 noiembrie, în cadrul unei emisiunii, Radu Marian a acuzat Centrul rus de știință și cultură de „spionaj” și „acțiuni subversive” împotriva Republicii Moldova. „Vreodată a văzut cineva vreo acțiune culturală de la acest centru? (…) Și Azerbaidjan, și multe țări din Uniunea Europeană au închis aceste așa-numite centre culturale, pentru că nu se ocupă cu promovarea culturii. Să ne uităm noi la pagina lor de social media, cred că ultima postare-i de vreo 4 ani în urmă”.
Afirmațiile deputatului PAS au fost făcute pe fundalul aprobării de către Guvern a unui proiect de hotărâre privind denunțarea acordului moldo-rus în baza căruia activează Centrul rus de știință și cultură. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că în contextul tentativelor de destabilizare și atacurilor de informaționale ale Moscovei în Republica Moldova, acordul respectiv ar putea fi folosit de Federația Rusă pentru a promova „narative distorsionate” și reprezintă „un risc pentru securitatea informațională a țării”.
Ambasada Rusiei la Chișinău a numit hotărârea Guvernului „greșită” și a spus că Centrul își desfășoară activitatea „în conformitate cu legislația locală”. Iar deputatul socialist Vlad Batrîncea a comunicat că formațiunea sa va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.
Știri similare
Inima Moldovei, verificată de CEC. Vlah, reacție la control: „Rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”
Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a venit cu o reacție după ce Comisia Electorală Centrală a inițiat, pe 5 noiembrie, un control al finanțării formațiunii. Reprezentanții partidului susțin că activitatea lor financiară este corectă și transparentă, iar „rezultatele vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”.
„„Inima Moldovei” nu contestă dreptul CEC de a efectua acest control. Suntem siguri că rezultatele sale vor dovedi că suspiciunile ce există privind corectitudinea finanţării activităţii formaţiunii nu sunt întemeiate”, precizează formațiunea.
Reprezentanții partidului condus de Vlah susțin că formațiunea a pus mereu „accent pe corectitudine şi pe respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare”. Mai mult, aceștia susțin că partidul efectuează periodic verificări interne pentru a preveni eventuale abateri, iar dacă sunt depistate abateri sau erori „cauzate de factorul uman”, le „remediază de sine stătător”.
„„Inima Moldovei” mizează pe corectitudinea şi profesionalismul funcţionarilor implicaţi în acest proces şi îşi reconfirmă şi pe această cale disponibilitatea şi deschiderea de a contribui pe toate căile pe care le avem la dispoziţie ca respectivul control să fie efectuat cât mai calitativ”, mai precizează formațiunea.
Precizăm că CEC a început, pe 5 noiembrie, controlul finanțării activității Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025. De asemenea, CEC va verifica activitatea financiară a Partidului „Inima Moldovei” în cadrul Blocului Patriotic pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025.
Controlul este efectuat de către un grup de lucru instituit prin dispoziția președintei CEC, care își va desfășura activitatea până pe 31 martie 2026.
Reamintim, Inima Moldovei a participat la alegerile parlamentare din septembrie pe lista Blocului Patriotic. Cu câteva zile înainte de scrutin, CEC a decis să excludă formațiunea politică din cursa electorală din cauza unor neconformități financiare.
În prezent, activitatea formațiunii politice este limitată temporar. Ministerul Justiției cere în instanță ca Inima Moldovei să fie limitată pentru 12 luni. Dosarul se află la Curtea de Apel Centru. Următoarea ședință pe această cauză va avea lor pe data de 14 noiembrie.
Precizăm că Irina Vlah și colegii săi din Blocul Patriotic pledează nevinovați. Aceștia acuză autoritățile că ar persecuta, prin aceste acțiuni, „oponenții incomozi”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
