Omar Havana/AP Photo

Summitul de la Bruxelles: cheltuielile pentru apărare cresc. Orban s-a opus declarației de susținere a Ucrainei

Pe 6 martie, la Bruxelles, a avut loc un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. Participanții au convenit să majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare și să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Totuși, potrivit BBC, la summit nu s-a reușit adoptarea unei declarații de susținere a Ucrainei, deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a opus acesteia.

Declarația de susținere a Ucrainei a fost sprijinită de 26 de lideri ai țărilor UE, cu excepția lui Orbán. În acord se menționează, printre altele, că Ucraina trebuie să participe obligatoriu la negocierile privind soarta sa, iar orice armistițiu trebuie să ducă la o pace durabilă cu garanții de securitate pentru Kiev. Cele 26 de țări UE și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a continua sprijinul financiar și militar pentru Ucraina. În acest scop, participanții la summit au aprobat o propunere de a relaxa regulile de limitare a mărimii deficitului bugetar și a datoriei. Comisia Europeană a propus să nu ia în considerare investițiile în apărare în aceste cifre, conform calculelor sale, până la 600 de miliarde de euro ar putea fi eliberate în acest fel.

Acțiunile lui Orbán au fost comentate de președintele Consiliului European, António Costa. „Spre deosebire de celelalte 26 de țări, Ungaria nu crede că drumul către pace în Ucraina trece prin sprijin militar. Ungaria are o abordare strategică diferită față de războiul din Ucraina, ceea ce respectăm. Dar Ungaria a rămas singură. Este izolată și nu va crea diviziuni în rândurile noastre”, a menționat Costa în timpul unei conferințe de presă.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, care a participat la summit, a vorbit pe tema unui armistițiu abia după ce a părăsit sediul Consiliului European. „În primul rând, ar putea fi stabilită și complet controlată liniștea în aer (oprirea atacurilor cu rachete, drone de mare viteză și bombe asupra infrastructurii energetice și altor infrastructuri civile), precum și liniștea pe mare, adică oprirea tuturor operațiunilor militare în Marea Neagră, ceea ce va permite garantarea unei navigații sigure și liniștite”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Aceasta este deja a treia întâlnire a liderilor europeni dedicată discutării capacității de apărare a continentului, după discursul vicepreședintelui SUA, JD Vance, la conferința de securitate de la München. Atunci, Vance a dat de înțeles că Europa trebuie să își asigure singură securitatea și să se bazeze mai puțin pe SUA.

***

Amintim, pe 4 martie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că trăim în era înarmării și a anunțat o serie de măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru consolidarea capacității de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbărilor în curs din politica SUA. Ursula von der Leyen a prezentat un plan de înarmare a UE și alte măsuri de consolidare a capacității de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro.

Pe 5 martie, președintele Franței Emmanuel Macron s-a adresat națiunii. El a declarat că Rusia a devenit o amenințare pentru întreaga Europă, iar pacea în Ucraina „nu poate fi obținută cu orice preț și sub dictatul Rusiei”. În discursul său, Macron a menționat Moldova și România.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Noi învinuiri în dosarul „Kuliok”, în care figurează Igor Dodon. Socialistul: „Încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe”

Igor Dodon, ex-președinte și lider al PSRM, este vizat de noi acuzații în dosarul „Kuliok”, aflat pe rol la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au modificat învinuirea și au adăugat acuzații de corupere pasivă, săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică, în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

„Reieșind din probele cercetate în ședințele de judecată, audierile martorilor, probele cercetate suplimentar și având în vedere toate actele procedurale – de la pornirea urmăririi penale până la 24 septembrie – am hotărât să emitem această ordonanță”, a declarat procurorul pe caz, Petru Iarmaliuc, transmite IPN.

Noile acuzații se referă la două episoade de corupere pasivă din perioada martie-iunie 2019. Potrivit acuzării, la 4 iunie 2019, Igor Dodon ar fi acceptat și primit, prin intermediari, mijloace financiare necuvenite în interesul unei organizații criminale. Trei zile mai târziu, pe 7 iunie, acesta ar fi pretins alte sume de bani, în proporții deosebit de mari, în beneficiul aceleiași structuri.

Procurorii mențin și acuzația privind organizarea acceptării, cu bună știință, a finanțării unui partid politic de către o organizație criminală.

De cealaltă parte, Igor Dodon respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării — o încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe și bazată pe fantezii politice — și solicită din nou timp”, a scris politicianul într-o postare pe rețelele de socializare.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 3 noiembrie.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în mai 2022, în baza unor înregistrări video realizate în iunie 2019, în care Igor Dodon apare alături de Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov.

Istoria dosarului „Kuliok”

Amintim că urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: