Omar Havana/AP Photo

Summitul de la Bruxelles: cheltuielile pentru apărare cresc. Orban s-a opus declarației de susținere a Ucrainei

Pe 6 martie, la Bruxelles, a avut loc un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. Participanții au convenit să majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare și să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Totuși, potrivit BBC, la summit nu s-a reușit adoptarea unei declarații de susținere a Ucrainei, deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a opus acesteia.

Declarația de susținere a Ucrainei a fost sprijinită de 26 de lideri ai țărilor UE, cu excepția lui Orbán. În acord se menționează, printre altele, că Ucraina trebuie să participe obligatoriu la negocierile privind soarta sa, iar orice armistițiu trebuie să ducă la o pace durabilă cu garanții de securitate pentru Kiev. Cele 26 de țări UE și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a continua sprijinul financiar și militar pentru Ucraina. În acest scop, participanții la summit au aprobat o propunere de a relaxa regulile de limitare a mărimii deficitului bugetar și a datoriei. Comisia Europeană a propus să nu ia în considerare investițiile în apărare în aceste cifre, conform calculelor sale, până la 600 de miliarde de euro ar putea fi eliberate în acest fel.

Acțiunile lui Orbán au fost comentate de președintele Consiliului European, António Costa. „Spre deosebire de celelalte 26 de țări, Ungaria nu crede că drumul către pace în Ucraina trece prin sprijin militar. Ungaria are o abordare strategică diferită față de războiul din Ucraina, ceea ce respectăm. Dar Ungaria a rămas singură. Este izolată și nu va crea diviziuni în rândurile noastre”, a menționat Costa în timpul unei conferințe de presă.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, care a participat la summit, a vorbit pe tema unui armistițiu abia după ce a părăsit sediul Consiliului European. „În primul rând, ar putea fi stabilită și complet controlată liniștea în aer (oprirea atacurilor cu rachete, drone de mare viteză și bombe asupra infrastructurii energetice și altor infrastructuri civile), precum și liniștea pe mare, adică oprirea tuturor operațiunilor militare în Marea Neagră, ceea ce va permite garantarea unei navigații sigure și liniștite”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Aceasta este deja a treia întâlnire a liderilor europeni dedicată discutării capacității de apărare a continentului, după discursul vicepreședintelui SUA, JD Vance, la conferința de securitate de la München. Atunci, Vance a dat de înțeles că Europa trebuie să își asigure singură securitatea și să se bazeze mai puțin pe SUA.

***

Amintim, pe 4 martie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că trăim în era înarmării și a anunțat o serie de măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru consolidarea capacității de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbărilor în curs din politica SUA. Ursula von der Leyen a prezentat un plan de înarmare a UE și alte măsuri de consolidare a capacității de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro.

Pe 5 martie, președintele Franței Emmanuel Macron s-a adresat națiunii. El a declarat că Rusia a devenit o amenințare pentru întreaga Europă, iar pacea în Ucraina „nu poate fi obținută cu orice preț și sub dictatul Rusiei”. În discursul său, Macron a menționat Moldova și România.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: