„Suntem alături de clienți chiar și de la distanță”. Interviu NM cu Vicepreședintele MAIB, Oleg Paingu

Afacerile din Moldova trec printr-o perioadă dificilă – veniturile au scăzut sau sunt instabile și nu este clar ce se va întâmpla în continuare. În această situație, rolul de susținere financiară al băncilor devine și mai important, accesul la finanțe și servicii bancare fiind una dintre puținele soluții viabile pentru mediul de afaceri. Oleg Paingu, Vicepreședintele MAIB responsabil de sectorul IMM, a relatat pentru NM despre modul în care Moldova Agroindbank susține companiile, despre noi posibilități de sprijin și despre impactul crizei cauzate de COVID-19 asupra calității portofoliului de credite.

Continuați să acordați credite noi, având în vedere dificultățile din domeniul afacerilor?

Da, noi continuăm să acordăm credite și, de fapt, nici nu am stopat finanțarea clienților noștri. Mai mult decât atât, anume în această perioadă, după data de 15 mai, când s-a finalizat perioada de stare de urgență, am elaborat și am implementat două produse noi pentru susținerea businessului clienților.

Primul produs vine să susțină companiile din segmentul IMM pentru a achita salariile angajaților. Al doilea produs este creditul „Restart” pentru restartarea businessului după încetarea stării de urgență. Ambele produse se bucură de succes. Avem deja mai mult de 230 de astfel de credite acordate. Este practic mijlocul prin care Moldova Agroindbank acordă sprijin businessului din segmentul IMM.

Și aici aș vrea să menționez faptul că ambele produse se acordă agenților economici în condiții avantajoase, cu aplicare unei perioade de grație la rambursarea creditului. Totodată, ținând cont de faptul că guvernul compensează 8,76% din rata dobânzii la creditele noi contractate, MAIB, ca bancă partener pentru clienții noștri, am mers și aici în întâmpinarea agenților economici și am diminuat rata dobânzii la aceste credite la nivelul ratei de dobândă pe care o compensează statul și anume până la 8,76% anual.

Ce alte măsuri a întreprins banca pentru a sprijini companiile?

Situația provocată de pandemia COVID-19 ne-a determinat să fim și mai activi, și mai operativi. Am întreprins un șir de măsuri, scopul cărora este de a acorda suport clienților noștri. De altfel, Moldova Agroindbank a fost prima bancă care a anunțat și a implementat acțiuni concrete pentru susținerea businessului clienților.

Printre aceste măsuri, se enumeră și elaborarea unor procedee care au permis accelerarea examinării cererilor de reexaminare a termenelor de rambursare a creditelor. Dar, mai întâi de toate, deși noi cunoaștem bine afacerile clienților noștri, am efectuat o analiză individuală suplimentară, practic cu fiecare debitor pe care-l aveam în portofoliul de credite, pentru a înțelege care este situația financiară a acestuia și care este impactul pandemiei asupra activității sale economice și ce soluții optime putem propune pentru a acorda un suport eficient partenerului nostru.

Astfel, împreună cu clienții, am revizuit planurile de afaceri si respectiv au fost stabilite modelele optime pentru prelungirea termenelor de rambursare sau restructurare a creditelor, chiar și cu prelungirea termenului final de achitare și aceasta fără aplicarea a careva comisioane pentru astfel de proceduri, care, în principiu, sunt prevăzute în contractele semnate de bancă cu clienții.

În paralel cu acest proces, agenții economici aveau posibilitatea să depună cereri de prelungire a creditelor precum si semnarea acordurilor adiționale la contracte de credit utilizând mijloace electronice, online.

Printre primele măsuri aplicate de bancă în luna martie, imediat după declararea stării de urgență, este și majorarea de la 30 la 90 de zile a termenului maximal de utilizare neîntreruptă a „Overdraftului” pentru produsul overdraft la contul curent. Această decizie le-a permis agenților economici să utilizeze mijloacele de credit din acest produs încă 60 de zile fără a fi achitate, deci neîntrerupt. Acesta este la fel un avantaj pentru clienți și un suport pentru agenții economici în această perioadă.

Unii clienți și-au anunțat dorința de a achita anticipat unele credite. Și în aceste cazuri am decis să nu aplicăm comisioane sau penalități pentru achitarea anticipată a creditelor.

Mai mult de 300 de agenți economici au beneficiat de facilitățile de prelungire a termenelor intermediare de achitare a creditelor, iar în unele cazuri și restructurări ale creditelor cu prelungirea termenului final de rambursare.

Vreau totuși să menționez că banca a inițiat diverse acțiuni de susținere a mediului de afaceri si companiilor din momentul de început al perioadei de pandemie. Suntem bucuroși că am primit întreaga susținere și apreciere din partea clienților noștri. Am comunicat cu ei, le-am simțit necesitățile, am avut un dialog constructiv cu ei. Apreciem la rândul nostru  deschiderea clienților de a accepta recomandările băncii și efortul depus de ei pentru depășirea dificultăților cu care s-au confruntat. MAIB le-a fost mereu alături.

A crescut ponderea creditelor neperformante?

În situația aceasta, Banca Națională a Moldovei a elaborat unele modificări la Regulamentul privind clasificarea creditelor, care au dat posibilitate, în principiu, de a menține la același nivel categoria creditelor care au fost prelungite si restructurate respectiv. La etapa actuală, calitatea portofoliului de credite nu a avut de suferit. Însă înțelegem că impactul asupra calității portofoliului de credite și a ponderii creditelor neperformante va fi posibil de estimat mai precis la sfârșit de an sau chiar la începutul anului viitor.

Cum a afectat carantina activitatea băncii în sine?

În principiu, dezideratul nostru este de a fi mereu alături de clienți, indiferent dacă lucrăm de la birou sau de la distanță. Am implementat mai multe soluții tehnice digitale pentru a comunica cu clienții și cu alți parteneri. Modalitatea de a colabora cu agenții economici s-a modificat semnificativ. Suntem permanent în contact la telefon, e-mail, online.

Carantina a servit drept imbold suplimentar pentru a îmbunătăți mai multe servicii electronice digitale, cum ar fi Internet Banking. Am introdus unele îmbunătățiri și la e-Statements – serviciu de transmitere a extraselor de cont și documentelor bancare. De asemenea, aplicația mobilă pentru persoanele juridice MAIBusiness trece printr-un proces continuu de optimizare si dezvoltare. Am pus la dispoziția agenților economici serviciul MAIBusinessbot, pentru a putea să fie permanent informați despre solduri și rulaje în conturile bancare. Și clienții noștri au fost mai receptivi la ofertele băncii privind canalele de deservire bancară la distanță, anume în astfel de situații apreciind comoditatea utilizării acestora.

Cum se dezvoltă serviciile de e-commerce ale MAIB?

În această perioadă au crescut semnificativ cererile pentru conectarea la aplicația E-Commerce pentru extinderea afacerii prin comerțul electronic și creșterea vânzărilor online prin mediul Internet. Respectiv, am înregistrat o majorare a volumului de tranzacții efectuate prin E-Commerce.

Totodată, MAIB este prima bancă din Moldova care a implementat o platformă marketplace – totul.online, prin intermediul căreia agenții economici au posibilitatea de a face vânzări online fără a crea propriul site al companiei și, respectiv, fără cheltuieli suplimentare. Platforma este implementată în regim pilot, dar deja avem peste 90 de cereri pentru acest serviciu. Prin intermediul platformei totul.online persoanele fizice pot procura mărfuri, iar agentul economic le asigură livrare la destinație.

Ce părere aveți despre viitorul afacerilor moldovenești?

Este o întrebare foarte bună. Ne aflăm într-o situație neordinară și incertă pe care nimeni n-a putut să o prognozeze. Respectiv, agenții economici din mai multe ramuri ale economiei naționale, dar în special din domeniul HoReCa se confruntă cu multiple dificultăți în afaceri. Aici urmează să depunem eforturi comune, să întreprindem și să realizăm măsurile susținute de Guvern și de Banca Națională a Moldovei pentru a sprijini businessul din Moldova să revină la ritmul de activitate de până la pandemie, astfel relansând economia națională.

Ce înseamnă aceasta pentru MAIB? Care sunt planurile băncii?

Desigur că foarte multe lucruri se vor schimba în continuare atât în felul de a acționa și interacționa cu clienții noștri care sunt pilonul de bază al economiei naționale, dar și în prestarea produselor și serviciilor noi, în special în ceea ce ține de digitalizarea proceselor de deservire a clienților. Digitalizarea rămâne a fi o prioritate în continuare, pentru a oferi clienților cele mai optime și sigure soluții în activitatea lor curentă și în colaborarea lor cu partenerii comerciali și, desigur, cu banca.

Ne propunem să dezvoltăm serviciile online și vom îmbunătăți prestarea serviciilor electronice de la distanță, pentru a face mai eficientă si comodă activitatea agenților economici. Concomitent vom dezvolta și îmbunătăți funcționalitățile la aplicația MAIBusiness care este apreciată înalt de utilizatori.

Ne dorim să fim mai aproape de clienții băncii, chiar dacă ne aflăm la distanță.

maib.md

Natalia Melnic

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

În contextul stării de alertă din România, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de debitul redus al Dunării, piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară. Situația poate crește necesarul de import al României și poate influența prețurile energiei electrice. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Energocom, care au îndemnat locuitorii R. Moldova să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat de energie electrică între orele 18:00 și 23:00, explicând că, în orele de vârf, creșterea consumului poate impune cumpărarea suplimentară de energie de pe piețele regionale, unde aceasta este, de regulă, mai scumpă.

Reprezentanții Energocom au declarat că piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară, în contextul stării de alertă declarate în România pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul scăderii producției de energie electrică, legate de debitul redus al Dunării. Potrivit companiei, această situație poate crește necesarul de import al României și poate determina fluctuații ale prețurilor energiei electrice.

„În prezent, S.A. „Energocom” acoperă necesarul de energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova. Astfel, pentru 1 august 2026, Societatea a achiziționat un volum total de 9.523 MWh de energie electrică. Necesarul este acoperit din surse regenerabile locale și eligibile – 33,05%, contracte bilaterale de import – 51,68%, Piața pentru Ziua Următoare din România, prin OPCOM și BRM – 13,85%, și CET-uri – 1,42%”, a declarat compania în seara zilei de 1 august.

În același timp, au comunicat reprezentanții Energocom, „în orele de vârf, când consumul crește, poate apărea necesitatea unor achiziții suplimentare de pe piețele regionale, unde energia este, de regulă, mai scumpă”.

„În acest sens, utilizarea rațională a energiei electrice contribuie la reducerea acestor costuri și la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic național. De aceea, îndemnăm cetățenii să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat în intervalul orelor 18:00–23:00. Mașinile de spălat și de uscat, boilerele electrice sau alte electrocasnice pot fi pornite în timpul zilei, când consumul este mai redus. În acest mod, putem contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului electroenergetic național și la reducerea costurilor de achiziție”, se arată în declarația Energocom.

***

Amintim că, pe 31 iulie, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, declara că țara traversează, alături de celelalte state din regiune, o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Oficialul adăuga că seceta prelungită și scăderea accentuată a debitului Dunării afectează producția de energie, în special funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. În context, Bolojan a anunțat că România va intra în stare de alertă începând cu 1 august, cu scopul de a maximiza energia produsă.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a negat că ar fi declarat că Republica Moldova rămâne dependentă de gazul rusesc, după ce o astfel de afirmație a apărut într-un interviu cu acesta, publicat de „Moldpres”. Agenția informațională de stat a recunoscut că declarația nu îi aparține președintelui Parlamentului. Instituția a adresat scuze și a anunțat o anchetă internă.

Interviul a fost publicat pe 31 iulie. Potrivit unei capturi de ecran publicate pe 1 august de un canal de Telegram, inițial, în interviu se menționa că Igor Grosu a declarat: „Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți”.

Reacția lui Grosu

„Niciodată și nicăieri nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc. Din contra, de fiecare dată, în orice ieșire publică sau în interviuri, spun cu mândrie că din 2021 am scăpat definitiv de șantajul de la Gazprom. A fost complicat, cu costuri mari, inclusiv politice, dar noi ca stat am reușit să nu mai stăm la mâna Kremlinului”, a comunicat Grosu pe 2 august.

În context, el a rugat instituțiile media să-i verifice declarațiile „fără a le interpreta, scoate din context sau falsifica”. „Mai ales când există și înregistrări video”, a adăugat Grosu.

Ce spune Moldpres

Agenția informațională de stat „Moldpres” a declarat că, în interviul publicat cu președintele Parlamentului, „s-a produs o eroare regretabilă”. Potrivit agenției, „Igor Grosu nu a afirmat că R. Moldova este dependentă de gazele rusești”.

„În textul interviului a fost publicată o frază care nu a fost rostită de președintele Parlamentului, cu privire la dependența R. Moldova. Eroarea a fost rectificată în cel mai scurt timp, iar versiunea corectată a textului este disponibilă pe fluxul oficial de știri al agenției. ​Conducerea și redacția AIS MOLDPRES își exprimă regretul pentru acest incident și adresează sincere scuze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și tuturor cititorilor și instituțiilor de presă care au preluat informația inițială”, se arată în declarația agenției.

​Totodată, Moldpres a anunțat că „a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs această eroare, a identifica persoanele responsabile și a aplica măsurile prevăzute de legislație”.

Ce a spus, de fapt, Grosu în interviu

„Evident că am făcut tot posibilul ca să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet (nota red. livrările) și nu îți dădea nicio explicație – o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu-i sunt obedienți”, a comunicat Grosu în timpul interviului.

***

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.

Colaj NM

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Cetățenii Republicii Moldova, avertizați despre închiderea frontierei Letoniei cu Belarus

Cetățenii Republicii Moldova care tranzitează sau călătoresc pe cale terestră în Letonia sunt atenționați că, în punctul de trecere a frontierei Pāternieki, este imposibilă efectuarea controlului de frontieră din cauza unor defecțiuni tehnice ale sistemelor informatice. Despre aceasta a comunicat Ambasada Republicii Moldova în Letonia pe 2 august. Menționăm că despre închiderea frontierei dintre Letonia și Belarus „din motive tehnice” a anunțat, încă pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Pāternieki este ultimul punct de trecere a frontierei funcțional între cele două țări.

„În prezent se înregistrează disfuncționalități tehnice ale sistemelor informatice la punctul de trecere a frontierei Pāternieki, ceea ce face imposibilă desfășurarea controlului de frontieră. La această etapă, cauzele defecțiunii și termenul estimativ pentru remedierea acesteia nu au fost comunicate”, a anunțat ambasada.

Cetățenii care intenționează să traverseze frontiera sunt rugați să urmărească informațiile actualizate publicate de Poliția de Frontieră a Letoniei pe site-ul oficial www.rs.gov.lv, precum și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/rs.gov.lv.

***

Despre închiderea frontierei letono-belarusă „din motive tehnice” a anunțat, pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Cu o zi înainte, acesta i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu călătorească în Belarus sau să revină de acolo cât mai curând posibil. „În condițiile războiului hibrid de migrație desfășurat de Belarus, deplasarea în siguranță între cele două țări poate fi dificilă”, a avertizat el.

Potrivit publicației Meduza, în 2023, Letonia a închis punctul de trecere a frontierei Silene (Urbany) cu Belarus. De atunci, între cele două țări a rămas funcțional un singur punct de trecere – Pāternieki (Grigorovșcina). Motivul închiderii punctului Silene a fost criza migrațională organizată de autoritățile din Belarus. În 2026, situația s-a agravat din nou: de la începutul anului, Letonia a reținut peste 9 mii de migranți ilegali la frontiera cu Belarus.

IGSU

Ucraina, gata să ofere „suport și soluții în caz de urgență” pe Nistru. Hajder, discuție cu omologul său ucrainean

Partea ucraineană a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență pe râul Nistru. Despre aceasta a comunicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că, pe 1 august, a avut o discuție cu omologul său ucrainean, Aleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului din Ucraina.

„Am discutat despre situația hidrologică a râului Nistru și evoluția nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Am convenit menținerea unei comunicări directe și permanente pentru a monitoriza și gestiona efectele scăderii debitului apei pe Nistru. Mă bucur că partea ucraineană înțelege pe deplin îngrijorările noastre legitime și a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență”, a comunicat Hajder.

Potrivit oficialului, pe plan intern, o atenție sporită trebuie acordată stației de captare care alimentează municipiul Chișinău.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: