„Suntem alături de clienți chiar și de la distanță”. Interviu NM cu Vicepreședintele MAIB, Oleg Paingu

Afacerile din Moldova trec printr-o perioadă dificilă – veniturile au scăzut sau sunt instabile și nu este clar ce se va întâmpla în continuare. În această situație, rolul de susținere financiară al băncilor devine și mai important, accesul la finanțe și servicii bancare fiind una dintre puținele soluții viabile pentru mediul de afaceri. Oleg Paingu, Vicepreședintele MAIB responsabil de sectorul IMM, a relatat pentru NM despre modul în care Moldova Agroindbank susține companiile, despre noi posibilități de sprijin și despre impactul crizei cauzate de COVID-19 asupra calității portofoliului de credite.

Continuați să acordați credite noi, având în vedere dificultățile din domeniul afacerilor?

Da, noi continuăm să acordăm credite și, de fapt, nici nu am stopat finanțarea clienților noștri. Mai mult decât atât, anume în această perioadă, după data de 15 mai, când s-a finalizat perioada de stare de urgență, am elaborat și am implementat două produse noi pentru susținerea businessului clienților.

Primul produs vine să susțină companiile din segmentul IMM pentru a achita salariile angajaților. Al doilea produs este creditul „Restart” pentru restartarea businessului după încetarea stării de urgență. Ambele produse se bucură de succes. Avem deja mai mult de 230 de astfel de credite acordate. Este practic mijlocul prin care Moldova Agroindbank acordă sprijin businessului din segmentul IMM.

Și aici aș vrea să menționez faptul că ambele produse se acordă agenților economici în condiții avantajoase, cu aplicare unei perioade de grație la rambursarea creditului. Totodată, ținând cont de faptul că guvernul compensează 8,76% din rata dobânzii la creditele noi contractate, MAIB, ca bancă partener pentru clienții noștri, am mers și aici în întâmpinarea agenților economici și am diminuat rata dobânzii la aceste credite la nivelul ratei de dobândă pe care o compensează statul și anume până la 8,76% anual.

Ce alte măsuri a întreprins banca pentru a sprijini companiile?

Situația provocată de pandemia COVID-19 ne-a determinat să fim și mai activi, și mai operativi. Am întreprins un șir de măsuri, scopul cărora este de a acorda suport clienților noștri. De altfel, Moldova Agroindbank a fost prima bancă care a anunțat și a implementat acțiuni concrete pentru susținerea businessului clienților.

Printre aceste măsuri, se enumeră și elaborarea unor procedee care au permis accelerarea examinării cererilor de reexaminare a termenelor de rambursare a creditelor. Dar, mai întâi de toate, deși noi cunoaștem bine afacerile clienților noștri, am efectuat o analiză individuală suplimentară, practic cu fiecare debitor pe care-l aveam în portofoliul de credite, pentru a înțelege care este situația financiară a acestuia și care este impactul pandemiei asupra activității sale economice și ce soluții optime putem propune pentru a acorda un suport eficient partenerului nostru.

Astfel, împreună cu clienții, am revizuit planurile de afaceri si respectiv au fost stabilite modelele optime pentru prelungirea termenelor de rambursare sau restructurare a creditelor, chiar și cu prelungirea termenului final de achitare și aceasta fără aplicarea a careva comisioane pentru astfel de proceduri, care, în principiu, sunt prevăzute în contractele semnate de bancă cu clienții.

În paralel cu acest proces, agenții economici aveau posibilitatea să depună cereri de prelungire a creditelor precum si semnarea acordurilor adiționale la contracte de credit utilizând mijloace electronice, online.

Printre primele măsuri aplicate de bancă în luna martie, imediat după declararea stării de urgență, este și majorarea de la 30 la 90 de zile a termenului maximal de utilizare neîntreruptă a „Overdraftului” pentru produsul overdraft la contul curent. Această decizie le-a permis agenților economici să utilizeze mijloacele de credit din acest produs încă 60 de zile fără a fi achitate, deci neîntrerupt. Acesta este la fel un avantaj pentru clienți și un suport pentru agenții economici în această perioadă.

Unii clienți și-au anunțat dorința de a achita anticipat unele credite. Și în aceste cazuri am decis să nu aplicăm comisioane sau penalități pentru achitarea anticipată a creditelor.

Mai mult de 300 de agenți economici au beneficiat de facilitățile de prelungire a termenelor intermediare de achitare a creditelor, iar în unele cazuri și restructurări ale creditelor cu prelungirea termenului final de rambursare.

Vreau totuși să menționez că banca a inițiat diverse acțiuni de susținere a mediului de afaceri si companiilor din momentul de început al perioadei de pandemie. Suntem bucuroși că am primit întreaga susținere și apreciere din partea clienților noștri. Am comunicat cu ei, le-am simțit necesitățile, am avut un dialog constructiv cu ei. Apreciem la rândul nostru  deschiderea clienților de a accepta recomandările băncii și efortul depus de ei pentru depășirea dificultăților cu care s-au confruntat. MAIB le-a fost mereu alături.

A crescut ponderea creditelor neperformante?

În situația aceasta, Banca Națională a Moldovei a elaborat unele modificări la Regulamentul privind clasificarea creditelor, care au dat posibilitate, în principiu, de a menține la același nivel categoria creditelor care au fost prelungite si restructurate respectiv. La etapa actuală, calitatea portofoliului de credite nu a avut de suferit. Însă înțelegem că impactul asupra calității portofoliului de credite și a ponderii creditelor neperformante va fi posibil de estimat mai precis la sfârșit de an sau chiar la începutul anului viitor.

Cum a afectat carantina activitatea băncii în sine?

În principiu, dezideratul nostru este de a fi mereu alături de clienți, indiferent dacă lucrăm de la birou sau de la distanță. Am implementat mai multe soluții tehnice digitale pentru a comunica cu clienții și cu alți parteneri. Modalitatea de a colabora cu agenții economici s-a modificat semnificativ. Suntem permanent în contact la telefon, e-mail, online.

Carantina a servit drept imbold suplimentar pentru a îmbunătăți mai multe servicii electronice digitale, cum ar fi Internet Banking. Am introdus unele îmbunătățiri și la e-Statements – serviciu de transmitere a extraselor de cont și documentelor bancare. De asemenea, aplicația mobilă pentru persoanele juridice MAIBusiness trece printr-un proces continuu de optimizare si dezvoltare. Am pus la dispoziția agenților economici serviciul MAIBusinessbot, pentru a putea să fie permanent informați despre solduri și rulaje în conturile bancare. Și clienții noștri au fost mai receptivi la ofertele băncii privind canalele de deservire bancară la distanță, anume în astfel de situații apreciind comoditatea utilizării acestora.

Cum se dezvoltă serviciile de e-commerce ale MAIB?

În această perioadă au crescut semnificativ cererile pentru conectarea la aplicația E-Commerce pentru extinderea afacerii prin comerțul electronic și creșterea vânzărilor online prin mediul Internet. Respectiv, am înregistrat o majorare a volumului de tranzacții efectuate prin E-Commerce.

Totodată, MAIB este prima bancă din Moldova care a implementat o platformă marketplace – totul.online, prin intermediul căreia agenții economici au posibilitatea de a face vânzări online fără a crea propriul site al companiei și, respectiv, fără cheltuieli suplimentare. Platforma este implementată în regim pilot, dar deja avem peste 90 de cereri pentru acest serviciu. Prin intermediul platformei totul.online persoanele fizice pot procura mărfuri, iar agentul economic le asigură livrare la destinație.

Ce părere aveți despre viitorul afacerilor moldovenești?

Este o întrebare foarte bună. Ne aflăm într-o situație neordinară și incertă pe care nimeni n-a putut să o prognozeze. Respectiv, agenții economici din mai multe ramuri ale economiei naționale, dar în special din domeniul HoReCa se confruntă cu multiple dificultăți în afaceri. Aici urmează să depunem eforturi comune, să întreprindem și să realizăm măsurile susținute de Guvern și de Banca Națională a Moldovei pentru a sprijini businessul din Moldova să revină la ritmul de activitate de până la pandemie, astfel relansând economia națională.

Ce înseamnă aceasta pentru MAIB? Care sunt planurile băncii?

Desigur că foarte multe lucruri se vor schimba în continuare atât în felul de a acționa și interacționa cu clienții noștri care sunt pilonul de bază al economiei naționale, dar și în prestarea produselor și serviciilor noi, în special în ceea ce ține de digitalizarea proceselor de deservire a clienților. Digitalizarea rămâne a fi o prioritate în continuare, pentru a oferi clienților cele mai optime și sigure soluții în activitatea lor curentă și în colaborarea lor cu partenerii comerciali și, desigur, cu banca.

Ne propunem să dezvoltăm serviciile online și vom îmbunătăți prestarea serviciilor electronice de la distanță, pentru a face mai eficientă si comodă activitatea agenților economici. Concomitent vom dezvolta și îmbunătăți funcționalitățile la aplicația MAIBusiness care este apreciată înalt de utilizatori.

Ne dorim să fim mai aproape de clienții băncii, chiar dacă ne aflăm la distanță.

maib.md

Natalia Melnic

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

O dronă a intrat neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zborurile în nordul și centrul țării, restricționate temporar (UPDATE)

(ACTUALIZARE 17:58) Ministerul Apărării a informat că drona a părăsit spațiul aerian național.

În urma reevaluării situației privind securitatea spațiului aerian național, la ora 17:14, spațiul aerian în zonele de nord și centru ale Republicii Moldova a fost redeschis.

Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

ȘTIRE INIȚIALĂ

O dronă a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în după-amiaza zilei de 31 octombrie, fiind detectată inițial în direcția localității Plopi, raionul Rîbnița. Aparatul de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar în apropierea localității Țibirica, raionul Călărași. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării, care a precizat că, în contextul incidentului, spațiul aerian a fost închis temporar în nordul și sudul țării.

Potrivit instituției, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat zborul neautorizat la ora 16:24. Drona se deplasa din direcția localității Semionovca, regiunea Odesa, Ucraina, spre localitatea Plopi, raionul Rîbnița, în regiunea transnistreană.

Ulterior, aparatul de zbor a fost identificat în zona localității Bănești, raionul Telenești.

Din motive de securitate, la ora 16:46 a fost restricționat spațiul aerian în zona de nord a țării, iar la ora 16:52 – în zona centrală.

La ora 16:54, drona a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar, în apropierea localității Țibirica, raionul Călărași.

Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

În acest context, Ministerul Apărării a îndemnat cetățenii să nu se apropie de aparatele de zbor suspecte sau de eventualele fragmente ale acestora și să nu le atingă ori să le deplaseze, deoarece pot conține elemente explozive.

Persoanele care descoperă astfel de obiecte sunt rugate să rețină locul în care se află, să se îndepărteze la o distanță de cel puțin 500 de metri și să evite utilizarea telefonului în apropierea acestora. Ulterior, trebuie să apeleze Serviciul 112.

Коллаж NewsMaker

Accident fatal în raionul Ungheni: un bărbat a murit după ce mașina sa s-a ciocnit cu un camion

Un bărbat de 65 de ani a murit în urma unui accident rutier produs în localitatea Pîrlița, raionul Ungheni, pe 31 octombrie. Mașina pe care o conducea s-a ciocnit cu un camion care transporta materiale de construcție. Informațiile au fost confirmate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, preliminar, șoferul automobilului de model Skoda ar fi pierdut controlul volanului din motive care urmează să fie stabilite și a ajuns pe contrasens, unde s-a tamponat cu camionul condus de un bărbat de 41 de ani.

În urma impactului, șoferul Skodei a fost transportat la spital, însă a decedat din cauza traumatismelor suferite.

Șoferul camionului a fost supus testării alcoolscopice, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

VIDEO „Centrul istoric dispare puțin câte puțin”. Ce locuri din Chișinău vor locuitorii să păstreze?

Chișinăul se schimbă: în locul clădirilor vechi apar construcții moderne, casele istorice dispar treptat, iar locurile cunoscute de orășeni capătă un nou aspect. Unii consideră că modernizarea face orașul mai interesant și mai confortabil, în timp ce alții se tem că acesta își pierde farmecul și patrimoniul istoric. Cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor, marcată pe 31 octombrie, NewsMaker a ieșit în stradă pentru a afla ce clădiri și locuri din capitală consideră locuitorii importante de păstrat, ce le lipsește din aspectul actual al orașului și cum și-ar dori să arate Chișinăul în viitor.

În Chișinău se află numeroase clădiri cu valoare arhitecturală și istorică, o parte dintre ele fiind incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Ziua Mondială a Orașelor este marcată anual pe 31 octombrie, la inițiativa ONU. Instituită în 2013, aceasta promovează dezvoltarea unor orașe durabile, incluzive și sigure. În acest an, tema este regenerarea urbană și accesul tuturor la locuințe adecvate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


pexels.com

Un cetățean a scos la iveală atacul cibernetic din Moldovei. Noi detalii despre scurgerea masivă de date

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a făcut publice noi detalii despre atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale din Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a explicat prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor, ce deficiențe de securitate au făcut posibil acest lucru și cum au descoperit autoritățile atacul. Totodată, agenția admite că persoanele afectate ar putea să nu fie informate individual.

Cum au descoperit autoritățile atacul cibernetic

Potrivit AGE, pe 22 octombrie, un cetățean a sesizat instituția după ce a observat o accesare suspectă a datelor sale cu caracter personal în istoricul accesărilor din EVO Cabinet. În aceeași zi, autoritățile au identificat o activitate neobișnuită în serviciile digitale guvernamentale și în solicitările de acces la date.

Analiza ulterioară a jurnalelor tehnice a arătat că acțiunile neautorizate începuseră mai devreme. Conform datelor preliminare, atacatorii au încercat să extragă date cu caracter personal în perioada 19–23 octombrie. AGE a precizat că ora exactă la care au început să fie exploatate vulnerabilitățile, precum și circumstanțele în care a fost descoperit atacul, sunt încă stabilite în cadrul investigației.

Prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la date

Printre serviciile guvernamentale vizate de atacul cibernetic se numără serviciul electronic al Agenției Naționale a Arhivelor și serviciul Agenției Servicii Publice (ASP) pentru programarea la examenele de obținere a permisului de conducere.

Potrivit AGE, investigația preliminară a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește controlul accesului la date și verificarea informațiilor de autentificare în anumite sisteme. Aceste vulnerabilități le-au permis atacatorilor să transmită automat solicitări și să obțină datele cu caracter personal ale altor persoane.

Verificările au fost extinse și asupra altor componente și servicii electronice. Din acest motiv, pe 23 octombrie, autoritățile au decis să deconecteze preventiv 82 de servicii guvernamentale, peste 30 de sisteme informaționale și panouri administrative.

AGE a refuzat să ofere detalii tehnice despre vulnerabilitățile identificate, invocând faptul că investigația este în desfășurare și că dezvăluirea acestora ar putea crea riscul repetării atacului.

Au fost verificate sistemele înainte de atac?

Agenția a răspuns și la întrebările privind efectuarea unor audituri independente de securitate informațională și a testelor de penetrare asupra sistemelor vizate, data celor mai recente verificări, eventualele vulnerabilități identificate de specialiști și măsurile luate pentru remedierea acestora.

AGE a comunicat că sistemele informaționale guvernamentale sunt supuse periodic verificărilor de securitate, inclusiv cu implicarea specialiștilor din domeniu. Potrivit instituției, înainte de incident, verificările nu au identificat vulnerabilități critice care să indice riscurile materializate în timpul atacului.

Totuși, Agenția nu a precizat dacă au fost efectuate anume audituri independente, când au avut loc ultimele verificări și dacă specialiștii au identificat alte vulnerabilități, mai puțin grave. AGE a mai menționat că evoluția amenințărilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, impune îmbunătățirea continuă a mecanismelor de protecție.

„În urma identificării incidentului, AGE, în colaborare cu instituțiile responsabile de securitate cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, a inițiat verificări suplimentare ale serviciilor și sistemelor informaționale. Totodată, în procesul de testare și identificare a eventualelor vulnerabilități suplimentare a fost implicată și expertiza tehnică oferită de Orange Moldova, în baza unei colaborări pro bono. Rezultatele acestor activități vor fundamenta măsurile suplimentare de consolidare a securității sistemelor guvernamentale”, a comunicat AGE.

Cum vor fi informați cetățenii afectați

Potrivit estimărilor preliminare ale AGE, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au transmis solicitări care au vizat aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP). Indicii privind accesarea neautorizată a datelor au fost identificați în cazul a aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Instituția a subliniat că cifrele sunt preliminare, iar numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost efectiv extrase nu este deocamdată cunoscut. Totodată, categoriile de informații care ar fi putut fi compromise diferă de la o persoană la alta. În prezent, specialiștii analizează jurnalele tehnice și datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor, pentru a stabili numărul persoanelor afectate și tipurile de informații divulgate.

Întrebată cum vor fi informați cetățenii, AGE a comunicat că analizează mecanismele de notificare prevăzute de lege. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării unei prevederi care permite înlocuirea notificărilor individuale cu informarea publică, în cazul în care contactarea fiecărei persoane afectate ar presupune eforturi disproporționate. Legea prevede însă că informarea publică trebuie să fie la fel de eficientă ca notificarea individuală.

Pe de altă parte, pe 30 octombrie, AGE a anunțat public că lucrează la elaborarea unui mecanism de notificare individuală a persoanelor afectate. În răspunsul scris, agenția a precizat că modalitatea finală de informare va fi stabilită în funcție de rezultatele investigației, evaluarea riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care prelucrează date cu caracter personal.

Anterior, avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NM că, în opinia sa, statul dispune de suficiente posibilități pentru a informa individual cetățenii, inclusiv prin intermediul platformelor EVO și MCabinet, precum și al datelor de contact din registrele de stat. Acesta a subliniat că fiecare persoană afectată trebuie să fie informată despre ce s-a întâmplat cu datele sale cu caracter personal, care sunt posibilele consecințe și ce măsuri au întreprins autoritățile. În opinia avocatului, lipsa unei notificări corespunzătoare ar putea constitui, în sine, o încălcare a legii.

Ce măsuri au fost luate după atac

AGE a comunicat că, pe 26 octombrie, a informat Banca Națională a Moldovei despre incident. În ziua următoare, instituția a transmis notificări autorităților publice care furnizează date prin intermediul platformei MConnect, solicitându-le să verifice accesările suspecte, să analizeze jurnalele tehnice și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Pentru protejarea persoanelor în vârstă și a altor categorii vulnerabile, autoritățile intenționează să distribuie recomandări privind identificarea și prevenirea tentativelor de fraudă prin diverse canale, inclusiv prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor din localitățile rurale.

Agenția a oferit detalii și despre tentativele ulterioare de atac, care au fost blocate de autorități pe 25 și 27 octombrie. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă în spatele acestor incidente s-au aflat aceiași atacatori. AGE a precizat că amenințarea persistă, iar specialiștii continuă să înregistreze tentative de atac. Până în prezent, nu au fost identificate noi cazuri de extragere neautorizată a datelor cu caracter personal în urma acestor tentative.

Amintim că, în această săptămână, Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale. Atacatorii ar fi putut obține date cu caracter personal asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile ar putea fi folosite de escroci. NM a adunat AICI principalele informații despre incident și a explicat cum pot afla cetățenii dacă datele lor au fost compromise, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și dacă acestea pot solicita despăgubiri.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: