„Suntem alături de clienți chiar și de la distanță”. Interviu NM cu Vicepreședintele MAIB, Oleg Paingu

Afacerile din Moldova trec printr-o perioadă dificilă – veniturile au scăzut sau sunt instabile și nu este clar ce se va întâmpla în continuare. În această situație, rolul de susținere financiară al băncilor devine și mai important, accesul la finanțe și servicii bancare fiind una dintre puținele soluții viabile pentru mediul de afaceri. Oleg Paingu, Vicepreședintele MAIB responsabil de sectorul IMM, a relatat pentru NM despre modul în care Moldova Agroindbank susține companiile, despre noi posibilități de sprijin și despre impactul crizei cauzate de COVID-19 asupra calității portofoliului de credite.

Continuați să acordați credite noi, având în vedere dificultățile din domeniul afacerilor?

Da, noi continuăm să acordăm credite și, de fapt, nici nu am stopat finanțarea clienților noștri. Mai mult decât atât, anume în această perioadă, după data de 15 mai, când s-a finalizat perioada de stare de urgență, am elaborat și am implementat două produse noi pentru susținerea businessului clienților.

Primul produs vine să susțină companiile din segmentul IMM pentru a achita salariile angajaților. Al doilea produs este creditul „Restart” pentru restartarea businessului după încetarea stării de urgență. Ambele produse se bucură de succes. Avem deja mai mult de 230 de astfel de credite acordate. Este practic mijlocul prin care Moldova Agroindbank acordă sprijin businessului din segmentul IMM.

Și aici aș vrea să menționez faptul că ambele produse se acordă agenților economici în condiții avantajoase, cu aplicare unei perioade de grație la rambursarea creditului. Totodată, ținând cont de faptul că guvernul compensează 8,76% din rata dobânzii la creditele noi contractate, MAIB, ca bancă partener pentru clienții noștri, am mers și aici în întâmpinarea agenților economici și am diminuat rata dobânzii la aceste credite la nivelul ratei de dobândă pe care o compensează statul și anume până la 8,76% anual.

Ce alte măsuri a întreprins banca pentru a sprijini companiile?

Situația provocată de pandemia COVID-19 ne-a determinat să fim și mai activi, și mai operativi. Am întreprins un șir de măsuri, scopul cărora este de a acorda suport clienților noștri. De altfel, Moldova Agroindbank a fost prima bancă care a anunțat și a implementat acțiuni concrete pentru susținerea businessului clienților.

Printre aceste măsuri, se enumeră și elaborarea unor procedee care au permis accelerarea examinării cererilor de reexaminare a termenelor de rambursare a creditelor. Dar, mai întâi de toate, deși noi cunoaștem bine afacerile clienților noștri, am efectuat o analiză individuală suplimentară, practic cu fiecare debitor pe care-l aveam în portofoliul de credite, pentru a înțelege care este situația financiară a acestuia și care este impactul pandemiei asupra activității sale economice și ce soluții optime putem propune pentru a acorda un suport eficient partenerului nostru.

Astfel, împreună cu clienții, am revizuit planurile de afaceri si respectiv au fost stabilite modelele optime pentru prelungirea termenelor de rambursare sau restructurare a creditelor, chiar și cu prelungirea termenului final de achitare și aceasta fără aplicarea a careva comisioane pentru astfel de proceduri, care, în principiu, sunt prevăzute în contractele semnate de bancă cu clienții.

În paralel cu acest proces, agenții economici aveau posibilitatea să depună cereri de prelungire a creditelor precum si semnarea acordurilor adiționale la contracte de credit utilizând mijloace electronice, online.

Printre primele măsuri aplicate de bancă în luna martie, imediat după declararea stării de urgență, este și majorarea de la 30 la 90 de zile a termenului maximal de utilizare neîntreruptă a „Overdraftului” pentru produsul overdraft la contul curent. Această decizie le-a permis agenților economici să utilizeze mijloacele de credit din acest produs încă 60 de zile fără a fi achitate, deci neîntrerupt. Acesta este la fel un avantaj pentru clienți și un suport pentru agenții economici în această perioadă.

Unii clienți și-au anunțat dorința de a achita anticipat unele credite. Și în aceste cazuri am decis să nu aplicăm comisioane sau penalități pentru achitarea anticipată a creditelor.

Mai mult de 300 de agenți economici au beneficiat de facilitățile de prelungire a termenelor intermediare de achitare a creditelor, iar în unele cazuri și restructurări ale creditelor cu prelungirea termenului final de rambursare.

Vreau totuși să menționez că banca a inițiat diverse acțiuni de susținere a mediului de afaceri si companiilor din momentul de început al perioadei de pandemie. Suntem bucuroși că am primit întreaga susținere și apreciere din partea clienților noștri. Am comunicat cu ei, le-am simțit necesitățile, am avut un dialog constructiv cu ei. Apreciem la rândul nostru  deschiderea clienților de a accepta recomandările băncii și efortul depus de ei pentru depășirea dificultăților cu care s-au confruntat. MAIB le-a fost mereu alături.

A crescut ponderea creditelor neperformante?

În situația aceasta, Banca Națională a Moldovei a elaborat unele modificări la Regulamentul privind clasificarea creditelor, care au dat posibilitate, în principiu, de a menține la același nivel categoria creditelor care au fost prelungite si restructurate respectiv. La etapa actuală, calitatea portofoliului de credite nu a avut de suferit. Însă înțelegem că impactul asupra calității portofoliului de credite și a ponderii creditelor neperformante va fi posibil de estimat mai precis la sfârșit de an sau chiar la începutul anului viitor.

Cum a afectat carantina activitatea băncii în sine?

În principiu, dezideratul nostru este de a fi mereu alături de clienți, indiferent dacă lucrăm de la birou sau de la distanță. Am implementat mai multe soluții tehnice digitale pentru a comunica cu clienții și cu alți parteneri. Modalitatea de a colabora cu agenții economici s-a modificat semnificativ. Suntem permanent în contact la telefon, e-mail, online.

Carantina a servit drept imbold suplimentar pentru a îmbunătăți mai multe servicii electronice digitale, cum ar fi Internet Banking. Am introdus unele îmbunătățiri și la e-Statements – serviciu de transmitere a extraselor de cont și documentelor bancare. De asemenea, aplicația mobilă pentru persoanele juridice MAIBusiness trece printr-un proces continuu de optimizare si dezvoltare. Am pus la dispoziția agenților economici serviciul MAIBusinessbot, pentru a putea să fie permanent informați despre solduri și rulaje în conturile bancare. Și clienții noștri au fost mai receptivi la ofertele băncii privind canalele de deservire bancară la distanță, anume în astfel de situații apreciind comoditatea utilizării acestora.

Cum se dezvoltă serviciile de e-commerce ale MAIB?

În această perioadă au crescut semnificativ cererile pentru conectarea la aplicația E-Commerce pentru extinderea afacerii prin comerțul electronic și creșterea vânzărilor online prin mediul Internet. Respectiv, am înregistrat o majorare a volumului de tranzacții efectuate prin E-Commerce.

Totodată, MAIB este prima bancă din Moldova care a implementat o platformă marketplace – totul.online, prin intermediul căreia agenții economici au posibilitatea de a face vânzări online fără a crea propriul site al companiei și, respectiv, fără cheltuieli suplimentare. Platforma este implementată în regim pilot, dar deja avem peste 90 de cereri pentru acest serviciu. Prin intermediul platformei totul.online persoanele fizice pot procura mărfuri, iar agentul economic le asigură livrare la destinație.

Ce părere aveți despre viitorul afacerilor moldovenești?

Este o întrebare foarte bună. Ne aflăm într-o situație neordinară și incertă pe care nimeni n-a putut să o prognozeze. Respectiv, agenții economici din mai multe ramuri ale economiei naționale, dar în special din domeniul HoReCa se confruntă cu multiple dificultăți în afaceri. Aici urmează să depunem eforturi comune, să întreprindem și să realizăm măsurile susținute de Guvern și de Banca Națională a Moldovei pentru a sprijini businessul din Moldova să revină la ritmul de activitate de până la pandemie, astfel relansând economia națională.

Ce înseamnă aceasta pentru MAIB? Care sunt planurile băncii?

Desigur că foarte multe lucruri se vor schimba în continuare atât în felul de a acționa și interacționa cu clienții noștri care sunt pilonul de bază al economiei naționale, dar și în prestarea produselor și serviciilor noi, în special în ceea ce ține de digitalizarea proceselor de deservire a clienților. Digitalizarea rămâne a fi o prioritate în continuare, pentru a oferi clienților cele mai optime și sigure soluții în activitatea lor curentă și în colaborarea lor cu partenerii comerciali și, desigur, cu banca.

Ne propunem să dezvoltăm serviciile online și vom îmbunătăți prestarea serviciilor electronice de la distanță, pentru a face mai eficientă si comodă activitatea agenților economici. Concomitent vom dezvolta și îmbunătăți funcționalitățile la aplicația MAIBusiness care este apreciată înalt de utilizatori.

Ne dorim să fim mai aproape de clienții băncii, chiar dacă ne aflăm la distanță.

maib.md

Natalia Melnic

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.

Foto: Igor Grosu

Igor Grosu: Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul intenționează să modifice legislația pentru a permite producția de drone în Republica Moldova, în scopul acoperirii necesităților interne. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată de RLive.

„Noi avem astfel de planuri – și aici e rolul Parlamentului – de a modifica legislația pentru a permite desfășurarea a astfel de activitate economică, de producere. Pentru că, acum, legislația nu permite lucrul acesta. Dar repet, asta o vom face pentru noi, pentru a ne asigura pe noi. Cineva iarăși specula ieri că facem ca să exportăm. Doamne, de am avea pentru noi, pentru a asigura necesitățile. Și nu e vorba doar de partea de apărare. Lucrurile acestea se folosesc și în situații excepționale, și atunci când trebuie să survolezi un spațiu în care să cauți unde s-a rătăcit un cetățean, un accident rutier, în agricultură”, a declarat Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că nu consideră întâmplătoare incidentele de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Amintim că, în iunie, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor de zbor care încalcă spațiul aerian național. Șefa statului a precizat că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

Pe 8 octombrie, Igor Grosu a dezmințit speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina.

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: