Agora

„Suntem proprietari doar pe hârtie”. Administrația unei companii îi dă replica lui Sergiu Litvinenco

Terenul de pe teritoriul complexului Moldexpo, despre care deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco a scris că ar putea fi preluat „în mod fraudulos” de o companie privată, nu ar face parte din parc, iar prețul nu ar fi prea mic, în condițiile în care acesta este „un spațiu neîngrijit, insalubru și care se află într-o stare dezastruoasă”. Cel puțin asta susține directorul companiei, Gheorghe Efros, care a organizat marți, 4 februarie, o conferință de presă.

Gheorghe Efros susține că parlamentarul, care este și avocat, dacă într-adevăr este îngrijorat de respectarea interesului public, ar fi trebuit să cunoască faptul că respectarea dreptului la proprietate este un drept protejat de Constituție, de legislația națională, dar și de obligațiile internaționale ale Republicii Moldova.

Într-o conferință de presă, Gheorghe Efros a precizat că este vorba despre un teren de 1,01 ha, oferit pentru o perioadă de 35 de ani în baza unui contract de locațiune. Documentul emis de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare demonstrează că acesta nu este parte din parc, așa cum se insinuează.

Răspunzând la acuzațiile că s-ar fi cerut un preț prea mic pentru acel teren, Gheorghe Efros a prezentat mai multe fotografii și a întrebat retoric care investitor ar fi de acord să plătească pentru acest „spațiu neîngrijit, insalubru și care se află într-o stare dezastruoasă”. Investitorul afirmă că Moldexpo nu și-ar fi onorat angajamentele legate de salubrizarea teritoriului și că procesul de delimitare a terenului ce revine în gestiunea „Proera Grup” a fost tergiversat.

„A fost adusă învinuirea de către conducere (conducerea Moldexpo, n.r.) că plata la chirie este mică și trebuie mărită. În calitate de conducător al acestei structuri nu am putut plăti niciun leu pe acest teren în starea în care o vedeți, pentru că acționarii, creditorii care mi-au oferite să le gestionez resursele, nu acceptă asemenea articol de cheltuieli. Nu este posibil că ei să-și dea banii proprii și să plătească pentru un activ care nu este utilizat deloc și nu aduce încasări sau venit din care poate fi suportată această cheltuială. Acestea sunt obiectele de care am fost învinuiți că vrem să punem mâna fraudulos. Asta este starea lor și de care noi nu avem nevoie”, explică Gheorghe Efros.

Cât ține de imobilul de pe teritoriul Moldexpo, conducerea companiei spune că a fost nevoită să-l accepte în 2011 în schimbul banilor aflați în cont, după ce a falimentat banca „Universalbank”, unde „Proera Grup” își avea contul bancar. Potrivit lui, imobilul, în momentul perfectării actelor, nu era împovărat cu condiții speciale din partea statului.

Mai mult, directorul companiei sisține că deși „Proera Grup” SRL a devenit proprietară de drept a imobilului de pe teritoriul Moldexpo, până în prezent administrația a fost împiedicată de către reprezentanți ai statului să intre efectiv în posesia imobilului. Totodată, administratorul susține că acel imobil este utilizat fără acordul companiei în tot felul de scopuri, inclusiv exerciții militare.

Amintim că, în data de 28 ianuarie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a scris pe pagina sa de Facebook că o companie privata ar urma să preia fraudulos circa 1,4 ha de teren de la „Moldexpo”, teren pe care ar putea apărea un complex de blocuri locative şi un hotel. Mai mult, deputatul susține că la mijloc ar fi o schemă frauduloasă similară celei utilizate în cazul fostei cafenele „Guguţă” din Parcul Central Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: