Agora

„Suntem proprietari doar pe hârtie”. Administrația unei companii îi dă replica lui Sergiu Litvinenco

Terenul de pe teritoriul complexului Moldexpo, despre care deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco a scris că ar putea fi preluat „în mod fraudulos” de o companie privată, nu ar face parte din parc, iar prețul nu ar fi prea mic, în condițiile în care acesta este „un spațiu neîngrijit, insalubru și care se află într-o stare dezastruoasă”. Cel puțin asta susține directorul companiei, Gheorghe Efros, care a organizat marți, 4 februarie, o conferință de presă.

Gheorghe Efros susține că parlamentarul, care este și avocat, dacă într-adevăr este îngrijorat de respectarea interesului public, ar fi trebuit să cunoască faptul că respectarea dreptului la proprietate este un drept protejat de Constituție, de legislația națională, dar și de obligațiile internaționale ale Republicii Moldova.

Într-o conferință de presă, Gheorghe Efros a precizat că este vorba despre un teren de 1,01 ha, oferit pentru o perioadă de 35 de ani în baza unui contract de locațiune. Documentul emis de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare demonstrează că acesta nu este parte din parc, așa cum se insinuează.

Răspunzând la acuzațiile că s-ar fi cerut un preț prea mic pentru acel teren, Gheorghe Efros a prezentat mai multe fotografii și a întrebat retoric care investitor ar fi de acord să plătească pentru acest „spațiu neîngrijit, insalubru și care se află într-o stare dezastruoasă”. Investitorul afirmă că Moldexpo nu și-ar fi onorat angajamentele legate de salubrizarea teritoriului și că procesul de delimitare a terenului ce revine în gestiunea „Proera Grup” a fost tergiversat.

„A fost adusă învinuirea de către conducere (conducerea Moldexpo, n.r.) că plata la chirie este mică și trebuie mărită. În calitate de conducător al acestei structuri nu am putut plăti niciun leu pe acest teren în starea în care o vedeți, pentru că acționarii, creditorii care mi-au oferite să le gestionez resursele, nu acceptă asemenea articol de cheltuieli. Nu este posibil că ei să-și dea banii proprii și să plătească pentru un activ care nu este utilizat deloc și nu aduce încasări sau venit din care poate fi suportată această cheltuială. Acestea sunt obiectele de care am fost învinuiți că vrem să punem mâna fraudulos. Asta este starea lor și de care noi nu avem nevoie”, explică Gheorghe Efros.

Cât ține de imobilul de pe teritoriul Moldexpo, conducerea companiei spune că a fost nevoită să-l accepte în 2011 în schimbul banilor aflați în cont, după ce a falimentat banca „Universalbank”, unde „Proera Grup” își avea contul bancar. Potrivit lui, imobilul, în momentul perfectării actelor, nu era împovărat cu condiții speciale din partea statului.

Mai mult, directorul companiei sisține că deși „Proera Grup” SRL a devenit proprietară de drept a imobilului de pe teritoriul Moldexpo, până în prezent administrația a fost împiedicată de către reprezentanți ai statului să intre efectiv în posesia imobilului. Totodată, administratorul susține că acel imobil este utilizat fără acordul companiei în tot felul de scopuri, inclusiv exerciții militare.

Amintim că, în data de 28 ianuarie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a scris pe pagina sa de Facebook că o companie privata ar urma să preia fraudulos circa 1,4 ha de teren de la „Moldexpo”, teren pe care ar putea apărea un complex de blocuri locative şi un hotel. Mai mult, deputatul susține că la mijloc ar fi o schemă frauduloasă similară celei utilizate în cazul fostei cafenele „Guguţă” din Parcul Central Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stația de epurare din Rezina lucrează ilegal și poluează Nistrul? Ministerul Mediului cere remediere în 90 de zile

Stația de epurare a apelor uzate din orașul Rezina activează fără autorizație de mediu și deversează în Nistru ape insuficient tratate, contrar legislației în vigoare. Ministerul Mediului a preluat cazul și a stabilit un termen de 90 de zile pentru remedierea situației, în urma sesizărilor depuse de redacția Rezina în obiectiv.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, volumul apelor uzate produse de oraș a crescut de aproape două ori, ca urmare a extinderii rețelei de canalizare și a racordării a sute de gospodării printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă activitatea agenților economici locali, inclusiv spălătorii auto. Autoritățile locale recunosc că stația funcționează la limită și nu mai face față volumului, precizează portalul.

Plângeri și lipsa controlului real

Localnicii reclamă că stația din oraș deversează apa epurată în Nistru cu abateri grave de la indicatorii de calitate, chiar dacă aceasta a fost dată în exploatare în urmă cu doar doi ani. Apa care ajunge în Nistru este vizibil murdară și cu un miros neplăcut, potrivit sursei.

Instituția precizeaz că această problemă a ieșit la suprafață atât vara anului trecut, cât și vara aceasta, odată cu retragerea Nistrului în legătură cu seceta, pe perioada de caniculă. În restul anului, când râul își menține nivelul de apă ridicat, toate apele uzate insuficient tratate se deversează direct în Nistru și problema nu prea poate fi observată în celelalte luni ale anului. 

Pe lângă faptul că stația de epurare deversează în râul Nistru ape uzate insuficient tratate, din conducta de evacuare a apei ajung în Nistru șervețele, pachete din polietilenă, resturi menajere și alte impurități. Însă despre aceste mase solide, autoritățile de mediu de la Rezina susțin că au ajuns aici, spre mal, din altă parte, fiind aduse de valurile râului și că nu puteau proveni de la stația de epurare.

Conform instituției media, primarul orașului, Simion Tatarov, susține că probe de apă au fost prelevate periodic, datele obținute de la instituțiile responsabile arată contrariul. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina”, care gestionează activitatea stației de epurare, a comunicat că: „Calitatea apei epurate deversată în râul Nistru se constată ca satisfăcătoare conform rapoartelor emise de către Centrul de Sănătate Publică Orhei. Ultimele probe privind calitatea apelor deversate de la stația de epurare au fost prelevate de către Centrul de Sănătate Publică Orhei și laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului în perioada 10–14 august 2025.”  

Însă Inspectoratul pentru Protecția Mediului Rezina nu deține niciun laborator  pentru prelevarea probelor, iar Centrul de Sănătate Publică Orhei nu are atribuții cu privire la această problemă, deoarece are acreditare doar pentru efectuarea probelor de laborator la apă potabilă, nu și la apă uzată, inclusiv cea provenită din stațiile de epurare.

În lipsa unui laborator acreditat la nivel local, testele ar trebui efectuate la Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu din Chișinău. Respectiv, autoritățile de la Rezina, trebuie să transmită solicitări către Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu pentru efectuarea încercărilor de laborator de la stația de epurare din orașul Rezina.

Activitate fără autorizație

Agenția de Mediu confirmă că stația din Rezina nu are autorizație pentru folosința specială a apei, fapt ce contravine Legii apelor. Întreprinderea Municipală „Servicii Comunal-Locative Rezina” a fost deja sancționată de două ori în acest sens. Ministerul Mediului a emis operatorului un plan de remediere cu termen de 90 de zile, monitorizat de Inspecția pentru Protecția Mediului, a declarat Gheorghe Hajder, secretar de stat la Ministerul Mediului pentru Rezina în obiectiv.

Fără soluții de extindere

Autoritățile locale afirmă că pentru a face față volumului actual ar fi necesară extinderea stației prin instalarea unui nou reactor, însă nu există documentație de proiect și nici surse de finanțare. În prezent, capacitatea tehnică a stației este de 700 m³ pe zi, în timp ce volumul de ape uzate colectat zilnic ajunge la 600 m³ – nivel aproape de limită.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: