Tudor Mardei / NewsMaker

„Justiția este un câmp de război politic”: Reacții la declarațiile lui Dragalin privind „șantajul judecătorilor”

Declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la presupusul „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor, au generat un val de reacții în spațiul public. Dragalin a afirmat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac, menționând că aceștia dețineau informații despre magistrați, pe care le foloseau pentru a-i șantaja și a-i determina să acționeze într-un anumit mod. Reacțiile din partea unor partide de opoziție nu au întârziat să apară, menționând că sunt un semnal de alarmă, motiv pentru care cer o anchetă a presupuselor fapte. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Partidului Nostru, Renato Usatîi, a reacționat în contextul ultimelor dezvăluiri din partea Veronicăi Dragalin, menționând că acestea denotă faptul că „tot procesul de vetting și pre-vetting a fost mimat“.

„Vettingul PAS s-a dovedit a fi un instrument de șantaj politic! Justiția a fost capturată, nu reformată! Reforma justiției promovată de PAS nu a avut nicio legătură cu lupta reală împotriva corupției, ci a fost un plan bine pus la punct pentru a elimina judecătorii și procurorii incomozi și a subordona justiția intereselor politice ale guvernării. Declarațiile făcute de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, confirmă ceea ce am spus public în repetate rânduri: tot procesul de vetting și pre-vetting a fost mimat, iar în spate s-au folosit mijloace ilegale de presiune și șantaj. Iar hotărârile instanțelor de judecată erau dictate sau coordonate cu oameni din PAS. (…) PAS a distrus ideea de reformă autentică și a folosit justiția ca armă politică! Când controlezi procurorii și judecătorii prin șantaj, nu construiești un stat corect, în interesul cetățenilor, – ci un regim în care cei care fură poporul sunt protejați și apărați”, mai spune Renato Usatîi.

Blocul „Împreună” și-a exprimat îngrijorarea în raport cu ultimele ieșiri publice ale Veronicăi Drăgălin și polemicile constante dintre conducătorii instituțiilor-cheie din justiție.

„Din păcate, în locul faptelor concrete și al rezultatelor în dosarele mari de corupție, societatea asistă la o luptă de imagine, alimentată de orgolii și lipsă de coordonare. Această continuă confruntare între oamenii din justiție, în detrimentul cooperării instituționale și al profesionalismului, reflectă eșecul Partidului Acțiune și Solidaritate în a livra reforma promisă și a construi un sistem judiciar funcțional. PAS a venit la guvernare cu o promisiune clară: să curețe justiția și să elimine corupția din instituții. Trei ani mai târziu, justiția este tot un câmp de război politic, iar marile dosare de corupție stagnează sau dispar în tăcere”, se menționează în postarea Blocului „Împreună”.

Partidul Socialiștilor a declarat că dezvăluirile fostei șefe a PA nu reprezintă doar un semnal de alarmă, ci „o infracțiune penală, un scandal de proporții naționale și o recunoaștere oficială a eșecului total al unei reforme orchestrate de PAS”.

„Condamnăm tăcerea Uniunii Europene. Funcționarii europeni și emisarii de la Bruxelles aleg să ignore acest colaps, deoarece pentru ei nu contează legea, ci menținerea unui regim marionetă loial. Ei nu au nevoie de o Moldovă echitabilă. Noi, însă, nu avem nevoie de o putere care plătește zeci de mii de euro sub formă de „recompense” reprezentanților PAS și „experților” loiali, printr-o rețea de ONG-uri aflate sub control, numind corupția „granturi”. Nu avem nevoie de un sistem putred, în care miniștrii justiției și funcționarii anticorupție sunt plătiți pentru loialitate, nu pentru munca lor”, se arată în comunicatul socialiștilor.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) califică drept „extrem de grave dezvăluirile recente” ale fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la presupusul „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor.

„Mai mult decât atât, utilizarea acestor informații în cadrul procesului de vetting/pre-vetting, pentru a obține decizii favorabile, compromite credibilitatea autorilor reformei justiției. Potrivit fostei procuror-șef, Doniei sale “i s-au solicitat liste cu persoane loiale”, ceea ce aruncă o umbră asupra obiectivității și meritocrației în procesul de evaluare, desfășurat sub supravegherea unor comisii speciale, neprevăzute de Constituție. CUB consideră că aceste fapte denotă o imixtiune în actul justiției și subminează independența sistemului judecătoresc. Numirea unor persoane în funcții-cheie la CSM pe criterii politice trebuie urgent revizuită. Solicităm ca persoanele vizate să-și depună demisia din proprie inițiativă ori să fie retrași din funcții pentru a permite o resetare reală a sistemului”, se menționează în comunicatul CUB.

Totodată, formațiunea cere Procurorului General să inițieze de urgență o anchetă completă asupra dezvăluirilor făcute de Veronica Dragalin și audierea tuturor persoanelor suspectate de intervenții abuzive – „inclusiv foști oficiali cu responsabilități directe in procesul de vetting: Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu, Eugen Rurac și alții”.

***

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

NewsMaker a încercat să ia legătura cu unii dintre cei vizați de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție. Aceștia nu au răspuns apelurilor și mesajelor redacției.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în perioada 2021-2023. Înainte de aceasta a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în perioada martie 2019 – august 2021 și președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități în perioada iunie – noiembrie 2019. În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. În mai 2024, președinta Maia Sandu a anunțat că Litvinenco o consultă într-un proiect pe reforma justiției.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Eugeniu Rurac a deținut funcția de șef al Direcției Urmărire penală din cadrul Centrul Național Anticorupție. În februarie 2023 și-a depus cererea de demisie. Și-a argumentat demisia prin faptul că „nu mai crede în independența CNA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: