Tudor Mardei / NewsMaker

„Justiția este un câmp de război politic”: Reacții la declarațiile lui Dragalin privind „șantajul judecătorilor”

Declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la presupusul „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor, au generat un val de reacții în spațiul public. Dragalin a afirmat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac, menționând că aceștia dețineau informații despre magistrați, pe care le foloseau pentru a-i șantaja și a-i determina să acționeze într-un anumit mod. Reacțiile din partea unor partide de opoziție nu au întârziat să apară, menționând că sunt un semnal de alarmă, motiv pentru care cer o anchetă a presupuselor fapte. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Partidului Nostru, Renato Usatîi, a reacționat în contextul ultimelor dezvăluiri din partea Veronicăi Dragalin, menționând că acestea denotă faptul că „tot procesul de vetting și pre-vetting a fost mimat“.

„Vettingul PAS s-a dovedit a fi un instrument de șantaj politic! Justiția a fost capturată, nu reformată! Reforma justiției promovată de PAS nu a avut nicio legătură cu lupta reală împotriva corupției, ci a fost un plan bine pus la punct pentru a elimina judecătorii și procurorii incomozi și a subordona justiția intereselor politice ale guvernării. Declarațiile făcute de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, confirmă ceea ce am spus public în repetate rânduri: tot procesul de vetting și pre-vetting a fost mimat, iar în spate s-au folosit mijloace ilegale de presiune și șantaj. Iar hotărârile instanțelor de judecată erau dictate sau coordonate cu oameni din PAS. (…) PAS a distrus ideea de reformă autentică și a folosit justiția ca armă politică! Când controlezi procurorii și judecătorii prin șantaj, nu construiești un stat corect, în interesul cetățenilor, – ci un regim în care cei care fură poporul sunt protejați și apărați”, mai spune Renato Usatîi.

Blocul „Împreună” și-a exprimat îngrijorarea în raport cu ultimele ieșiri publice ale Veronicăi Drăgălin și polemicile constante dintre conducătorii instituțiilor-cheie din justiție.

„Din păcate, în locul faptelor concrete și al rezultatelor în dosarele mari de corupție, societatea asistă la o luptă de imagine, alimentată de orgolii și lipsă de coordonare. Această continuă confruntare între oamenii din justiție, în detrimentul cooperării instituționale și al profesionalismului, reflectă eșecul Partidului Acțiune și Solidaritate în a livra reforma promisă și a construi un sistem judiciar funcțional. PAS a venit la guvernare cu o promisiune clară: să curețe justiția și să elimine corupția din instituții. Trei ani mai târziu, justiția este tot un câmp de război politic, iar marile dosare de corupție stagnează sau dispar în tăcere”, se menționează în postarea Blocului „Împreună”.

Partidul Socialiștilor a declarat că dezvăluirile fostei șefe a PA nu reprezintă doar un semnal de alarmă, ci „o infracțiune penală, un scandal de proporții naționale și o recunoaștere oficială a eșecului total al unei reforme orchestrate de PAS”.

„Condamnăm tăcerea Uniunii Europene. Funcționarii europeni și emisarii de la Bruxelles aleg să ignore acest colaps, deoarece pentru ei nu contează legea, ci menținerea unui regim marionetă loial. Ei nu au nevoie de o Moldovă echitabilă. Noi, însă, nu avem nevoie de o putere care plătește zeci de mii de euro sub formă de „recompense” reprezentanților PAS și „experților” loiali, printr-o rețea de ONG-uri aflate sub control, numind corupția „granturi”. Nu avem nevoie de un sistem putred, în care miniștrii justiției și funcționarii anticorupție sunt plătiți pentru loialitate, nu pentru munca lor”, se arată în comunicatul socialiștilor.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) califică drept „extrem de grave dezvăluirile recente” ale fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la presupusul „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor.

„Mai mult decât atât, utilizarea acestor informații în cadrul procesului de vetting/pre-vetting, pentru a obține decizii favorabile, compromite credibilitatea autorilor reformei justiției. Potrivit fostei procuror-șef, Doniei sale “i s-au solicitat liste cu persoane loiale”, ceea ce aruncă o umbră asupra obiectivității și meritocrației în procesul de evaluare, desfășurat sub supravegherea unor comisii speciale, neprevăzute de Constituție. CUB consideră că aceste fapte denotă o imixtiune în actul justiției și subminează independența sistemului judecătoresc. Numirea unor persoane în funcții-cheie la CSM pe criterii politice trebuie urgent revizuită. Solicităm ca persoanele vizate să-și depună demisia din proprie inițiativă ori să fie retrași din funcții pentru a permite o resetare reală a sistemului”, se menționează în comunicatul CUB.

Totodată, formațiunea cere Procurorului General să inițieze de urgență o anchetă completă asupra dezvăluirilor făcute de Veronica Dragalin și audierea tuturor persoanelor suspectate de intervenții abuzive – „inclusiv foști oficiali cu responsabilități directe in procesul de vetting: Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu, Eugen Rurac și alții”.

***

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

NewsMaker a încercat să ia legătura cu unii dintre cei vizați de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție. Aceștia nu au răspuns apelurilor și mesajelor redacției.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în perioada 2021-2023. Înainte de aceasta a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în perioada martie 2019 – august 2021 și președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități în perioada iunie – noiembrie 2019. În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. În mai 2024, președinta Maia Sandu a anunțat că Litvinenco o consultă într-un proiect pe reforma justiției.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Eugeniu Rurac a deținut funcția de șef al Direcției Urmărire penală din cadrul Centrul Național Anticorupție. În februarie 2023 și-a depus cererea de demisie. Și-a argumentat demisia prin faptul că „nu mai crede în independența CNA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Chiveri, despre fondul de donații pentru pensii și salarii de la Tiraspol: „rezultatul unei administrări defectuoase și o acțiune politică”

Fondul „Împreună”, lansat de administrația de facto de la Tiraspol pentru colectarea de donații destinate plății pensiilor și salariilor, este rezultatul „unei administrări defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii”. Declarația a fost făcută pe 13 mai, de viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului. Oficialul a catalogat inițiativa drept o „acțiune politică” temporară și nesustenabilă și a reiterat că oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii rămâne valabilă.

„Crearea acestui fond este rezultatul unei administrări defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii din această regiune. Noi o considerăm în primul rând o acțiune politică, pentru a utiliza în continuare retorica de manipulare și de propagandă, precum că situația din regiune este rezultatul unei influențe din afara acestei regiuni”, a declarat Chiveri.

Oficialul a catalogat soluția găsită de Tiraspol drept una „temporară și nesustenabilă”, reiterând că oferta Chișinăului rămâne valabilă.

„Oferta noastră este valabilă în continuare, reintegrarea graduală a regiunii, care va oferi posibilitatea depășirii acestei situații. Acest proces este în continuare susținut tot mai mult de majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului”, a adăugat Chiveri.

Fondul „Împreună” a fost lansat de administrația de facto de la Tiraspol pe 11 mai, cu scopul de a colecta donații pentru acoperirea cheltuielilor sociale cum ar fi pensii, salarii și indemnizații. La două zile de la lansare, fondul a acumulat peste 126 de milioane de ruble transnistrene, cea mai mare contribuție — 100 de milioane de ruble, echivalentul a circa 6 milioane de dolari, aparținând holdingului „Sheriff”, controlat de omul de afaceri Victor Gușan. Pe lângă Sheriff, în lista donatorilor figurează și alte organizații, precum și contribuții anonime.

Precizăm că nu este pentru prima dată când Sheriff oferă sprijin financiar consistent administrației de la Tiraspol. La începutul lunii iulie 2025, proprietarul holdingului, Victor Gușan, a transferat aproape 2 milioane de dolari în bugetul primăriei orașului Tiraspol, în calitate „ajutor caritabil”. Anunțul a fost făcut atunci în contextul agravării crizei economice din regiune, asociată cu reducerea sprijinului financiar din partea Rusiei. NewsMaker a scris pe larg la subiect – AICI.   

Menționăm, regiunea transnistreană – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – se află în prezent în stare de urgență economică. Regimul a fost prelungit în mod repetat de la începutul anului, în contextul dificultăților economice cu care se confruntă regiunea. Actuala stare de urgență este valabilă până pe 18 mai.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: