facebook.com/pg/GuvernulRepubliciiMoldova

Surse: Viitorul guvern ar urma să fie constituit din 13 ministere. Numele unor eventuali miniștri

Viitorul guvern al Republicii Moldova ar urma să fie constituit din 13 ministere în loc de 9. Astfel, în componența noului executiv ar urma să fie introduse următoarele ministerele: Mediului, Protecției Sociale, Infrastructurii și Culturii. Cel puțin, despre acest lucru anunță unele surse ale ZdG.

În componenţa echipei guvernamentale s-ar regăsi mai multe nume din garniturile anterioare, atunci când Natalia Gavrilița a mai fost desemnată de două ori candidată la funcția de prim-ministru. Iată care ar fi numele a 9 eventuali miniștri din cei 13.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Nicu Popescu
Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco
Ministerul Apărării: Anatolie Nosatâi
Ministerul Culturii: Sergiu Prodan
Ministerul Justiţiei: Sergiu Litvinenco
Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco
Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu
Ministerul Agriculturii: Gheorghe Panfil (pot interveni modificări)
Ministerul Educației: Anatolie Topală
Prim-vicepremieri: Vladislav Kulminski (Reintegrare) și Iurie Țurcan (Digitalizare)

Menționăm că pe 30 iulie, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care a nominalizat-o pe Natalia Gavrilița drept candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Pe 30 iulie, președintele parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că guvernul Gavrilița ar urma să fie votat joi, 5 august.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Corriere della Serra

Zeci de moldoveni, printre care și minori, exploatați prin muncă în Italia. Trei românce au fost arestate

Trei femei din România au fost arestate în Italia, într-un dosar de exploatare a muncii și sprijinire a imigrației ilegale, în care victimele ar fi fost muncitori moldoveni, inclusiv minori. Una dintre suspecte a fost dusă în penitenciar, iar celelalte două au fost plasate în arest la domiciliu.

Potrivit Corriere della Sera, măsurile au fost puse în aplicare joi, 5 martie, în provinciile Brescia și Cremona, de militari ai Nucleului Carabinierilor – Inspectoratul Muncii din Brescia, împreună cu Carabinierii din Chiari și Garda Financiară din Rovato.

Anchetatorii le atribuie, în principal, două capete de acuzare: intermediere ilegală și exploatarea muncii față de 14 cetățeni moldoveni, dintre care 3 minori, toți fără acte în regulă pe teritoriul italian, precum și favorizarea imigrației clandestine în cazul a 15 cetățeni moldoveni, dintre care 8 minori, aflați, de asemenea, în situație neregulamentară. Una dintre femei ar avea domiciliul în zona Cremona.

Investigația a pornit de la un control efectuat la data de 11 februarie de Carabinierii din Palazzolo sull’Oglio, la o întreprindere individuală din localitate care lucra produse din cauciuc pentru terți.

În urma suspiciunilor, Inspectoratul Muncii a făcut verificări, inclusiv audieri ale angajaților, ridicare de documente și inspecții privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, iar în urma acestora ar fi fost constatată folosirea unor muncitori – inclusiv minori – în condiții considerate de exploatare, pe fondul stării lor de nevoie și al lipsei unui statut legal.

În timpul controalelor au fost semnalate mai multe nereguli: remunerare în acord care nu respecta contractul colectiv național de muncă aplicabil, abateri legate de program, repausuri, concedii și permise, deficiențe grave de siguranță și protecție a sănătății, precum și spații improvizate de locuit amenajate chiar în incinta de lucru, descrise ca fiind în condiții degradante.

Pe linie economico-financiară, Garda Financiară din Rovato a reconstruit un mecanism prin care suspecții ar fi folosit, de-a lungul anilor, trei întreprinderi individuale diferite în același domeniu și în același punct de lucru din Palazzolo sull’Oglio.

Una dintre firme, închisă din oficiu în decembrie 2025, ar fi generat o evaziune fiscală de peste 670.000 de euro în doar două exerciții, iar o alta, constituită în ianuarie 2026, ar fi fost deschisă ca o continuare a activităților anterioare, fiind trecută formal pe numele unui angajat.

În plus, anchetatorii au remarcat și lipsa unor costuri documentate pentru achiziția de materii prime, element considerat un posibil indiciu al unor alte nereguli fiscale.

În cauză rămâne valabilă prezumția de nevinovăție, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: