Suspendarea datoriilor fermierilor pe un termen de șase luni. Parlamentul adoptă măsuri pentru sprijinirea agricultorilor

Parlamentul a votat, în primă lectură, proiectul de lege pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. Acesta prevede suspendarea obligațiilor de plată către creditori pentru 6 luni și posibilitatea restructurării, reeșalonării sau suspendării acestora prin negocieri. Totodată, sunt extinse garanțiile financiare ale Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat în plenul Parlamentului că anul 2024 este considerat unul „total atipic” din punct de vedere meteorologic. Calamități precum grindina, seceta, furtunile de praf și înghețurile târzii de primăvară au afectat serios sectorul agricol.

„Seceta a afectat, potrivit datelor preliminare, 69 de mii de hectare în proporție de 60-70%, iar 44 de mii de hectare sunt cu un grad de afectare de 71-80%. De asemenea, 57 de mii de hectare au un grad de afectare de aproximativ 81-100%. Ploile, grindina și vântul puternic au afectat peste 7.200 de hectare, dintre care circa 1.000 de hectare prezentând un grad de afectare de 81-100%. Grindina a afectat peste 4 mii de hectare. Înghețul târziu a afectat peste 3,8 mii de hectare, dintre care 1.300 au înregistrat un grad de afectare de 61-70%, iar 2,2 mii au fost afectate în proporție de 81-100%”, a declarat ministrul Bolea.

Autoritățile au decis ca măsurile să se aplice fermierilor care au credite, bunuri sau materiale utilizate în agricultură și ale căror culturi au fost compromise în proporție de cel puțin 60% de seceta din 2024, iar suprafața afectată să fie de minim 50%.

„Acest proiect este imperios și a fost cerut însuși de agricultorii din Republica Moldova. El vine să soluționeze o problemă extrem de importantă, și anume lipsa de discuție de astăzi dintre creditori și agricultori. Dacă toată lumea a fost atentă, a observat că, în ultimul timp, în spațiul online erau o mulțime de filmulețe în care agricultorii erau executați la propriu: li se luau tractoarele, li se luau cerealele de pe câmp etc. Deci, acest proiect de lege vine să oprească în totalitate astfel de activități din partea creditorului. Îi permite agricultorului, timp de șase luni, cu toate hârtiile și documentele pe masă, să aibă un dialog cu toți creditorii, să facă un plan sustenabil cu creditorii”, mai spune ministrul Agriculturii.

Proiectul de lege nu rezolvă problema agricultorilor, susține deputatul neafiliat Vasile Bolea. Legea existentă deja include derogările menționate de ministrul Agriculturii, iar un termen de șase luni este considerat ineficient pentru a remedia problemele fermierilor.

„Din punctul meu de vedere, acest proiect de lege nu rezolvă situația absolut deloc. Astăzi, avem în Codul Civil, la care faceți derogare, prevederi referitoare la forța majoră, unde agricultorii noștri care au nimerit în situația de forță majoră pot să beneficieze de mecanismele despre care dumneavoastră ați menționat. Să mai adoptăm încă o lege nu cred că are sens, în primul rând. În al doilea rând, aceste șase luni nu o să-i ajute deoarece, fie agricultorul va fi executat acum de către creditor, fie va fi executat în luna februarie, când agricultorul va trebui să se pregătească de noul an agricol”, spune deputatul Vasile Bolea.

Proiectul urmează să fie votat și în lectura a doua.

***

Amintim că, pe 5 septembrie, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că Guvernul ar putea declara stare excepțională în agricultură după modelul României, dar o decizie finală urma să fie anunțată anterior, deoarece orice hotărâre de acest fel implică colaborarea mai multor instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Banca Națională și alți creditori. Acest anunț a fost făcut, după ce fermierii din Cahul și Cantemir au declarat că vor ieși din nou la proteste, deoarece Guvernul nu a întreprins măsuri concrete pentru a ajuta agricultorii afectați de secetă. Detalii AICI.

De asemenea, agricultorilor le va fi oferit și un ajutor financiar de 100 de milioane de lei, bani care au fost aprobați de Comisia Situații Excepționale și care provin din Fondul de Intervenție al Guvernului. Aceștia vor fi direcționați în special către producătorii de cereale care au suferit pierderi din cauza arșiței severe din timpul verii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: