Suspendarea datoriilor fermierilor pe un termen de șase luni. Parlamentul adoptă măsuri pentru sprijinirea agricultorilor

Parlamentul a votat, în primă lectură, proiectul de lege pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. Acesta prevede suspendarea obligațiilor de plată către creditori pentru 6 luni și posibilitatea restructurării, reeșalonării sau suspendării acestora prin negocieri. Totodată, sunt extinse garanțiile financiare ale Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat în plenul Parlamentului că anul 2024 este considerat unul „total atipic” din punct de vedere meteorologic. Calamități precum grindina, seceta, furtunile de praf și înghețurile târzii de primăvară au afectat serios sectorul agricol.

„Seceta a afectat, potrivit datelor preliminare, 69 de mii de hectare în proporție de 60-70%, iar 44 de mii de hectare sunt cu un grad de afectare de 71-80%. De asemenea, 57 de mii de hectare au un grad de afectare de aproximativ 81-100%. Ploile, grindina și vântul puternic au afectat peste 7.200 de hectare, dintre care circa 1.000 de hectare prezentând un grad de afectare de 81-100%. Grindina a afectat peste 4 mii de hectare. Înghețul târziu a afectat peste 3,8 mii de hectare, dintre care 1.300 au înregistrat un grad de afectare de 61-70%, iar 2,2 mii au fost afectate în proporție de 81-100%”, a declarat ministrul Bolea.

Autoritățile au decis ca măsurile să se aplice fermierilor care au credite, bunuri sau materiale utilizate în agricultură și ale căror culturi au fost compromise în proporție de cel puțin 60% de seceta din 2024, iar suprafața afectată să fie de minim 50%.

„Acest proiect este imperios și a fost cerut însuși de agricultorii din Republica Moldova. El vine să soluționeze o problemă extrem de importantă, și anume lipsa de discuție de astăzi dintre creditori și agricultori. Dacă toată lumea a fost atentă, a observat că, în ultimul timp, în spațiul online erau o mulțime de filmulețe în care agricultorii erau executați la propriu: li se luau tractoarele, li se luau cerealele de pe câmp etc. Deci, acest proiect de lege vine să oprească în totalitate astfel de activități din partea creditorului. Îi permite agricultorului, timp de șase luni, cu toate hârtiile și documentele pe masă, să aibă un dialog cu toți creditorii, să facă un plan sustenabil cu creditorii”, mai spune ministrul Agriculturii.

Proiectul de lege nu rezolvă problema agricultorilor, susține deputatul neafiliat Vasile Bolea. Legea existentă deja include derogările menționate de ministrul Agriculturii, iar un termen de șase luni este considerat ineficient pentru a remedia problemele fermierilor.

„Din punctul meu de vedere, acest proiect de lege nu rezolvă situația absolut deloc. Astăzi, avem în Codul Civil, la care faceți derogare, prevederi referitoare la forța majoră, unde agricultorii noștri care au nimerit în situația de forță majoră pot să beneficieze de mecanismele despre care dumneavoastră ați menționat. Să mai adoptăm încă o lege nu cred că are sens, în primul rând. În al doilea rând, aceste șase luni nu o să-i ajute deoarece, fie agricultorul va fi executat acum de către creditor, fie va fi executat în luna februarie, când agricultorul va trebui să se pregătească de noul an agricol”, spune deputatul Vasile Bolea.

Proiectul urmează să fie votat și în lectura a doua.

***

Amintim că, pe 5 septembrie, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că Guvernul ar putea declara stare excepțională în agricultură după modelul României, dar o decizie finală urma să fie anunțată anterior, deoarece orice hotărâre de acest fel implică colaborarea mai multor instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Banca Națională și alți creditori. Acest anunț a fost făcut, după ce fermierii din Cahul și Cantemir au declarat că vor ieși din nou la proteste, deoarece Guvernul nu a întreprins măsuri concrete pentru a ajuta agricultorii afectați de secetă. Detalii AICI.

De asemenea, agricultorilor le va fi oferit și un ajutor financiar de 100 de milioane de lei, bani care au fost aprobați de Comisia Situații Excepționale și care provin din Fondul de Intervenție al Guvernului. Aceștia vor fi direcționați în special către producătorii de cereale care au suferit pierderi din cauza arșiței severe din timpul verii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: