Maia Sandu

Maia Sandu, despre numirea Executivului de la Comrat și „echipa de vis” al lui Șor: Să lucreze în interesul Moldovei, nu al Rusiei

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat, într-un interviu pentru RFI România, criza politică din Găgăuzia, unde au eșuat trei tentative de numire a Executivului regiunii, iar Evghenia Guțul, susținută de politicianul fugar Ilan Șor, deși aleasă, nu poate fi confirmată. Șefa statului susține că problema cu care se confruntă regiunea poate fi soluționată doar la nivel local, în conformitate cu legislația în vigoare, de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

„Este o problemă care trebuie să fie rezolvată la nivel local. Este Adunarea Populară care trebuie să ia o decizie. Există legile statului Republica Moldova, există niște reguli ale autonomiei. În acest cadru trebuie să se găsească o soluție”, a declarat Maia Sandu.

Președinta susține că procesul electoral în regiune pentru funcția de bașcan „s-a înfăptuit cu încălcări și cu abuzuri”, fiind utilizați bani din Federația Rusă, contrar prevederilor legale. Acum, spune șefa statului, cei care au fost aleși „trebuie să lucreze în interesul cetățenilor care le-au dat votul, în interesul Republicii Moldova, dar nu al Rusiei”.

„Indiferent ce se întâmplă în Găgăuzia, riscurile în alte regiuni ale țării persistă atât timp cât banii rusești intră în țară și nu sunt identificați la timp de instituțiile noastre și atât timp cât așa zișii politicieni care folosesc acești bani rusești ca să cumpere voturi, rămân nepedepsiți”, a mai declarat Maia Sandu.

De menționat că Adunarea Populară a autonomiei a respins, repetat, echipa Comitetului Executiv al Găgăuziei, în frunte cu bașcanul Evghenia Guțul, anunțată virtual pe 27 iulie de Ilan Șor, pe motiv că membrii echipei guvernatorului nu cunosc limba găgăuză. În total, șapte candidați au picat „testul limbii”. În context, Șor a declarat că șeful APG, Dmitrii Constantinov, i-ar fi propus o listă de persoane „plină de amante, cumetri și copii ai deputaților”, care, însă, nu ar fi fost acceptată – motiv pentru care APG ar refuza să numească Executivul propus de el. Constantinov a venit cu o reacție, pe 4 august. Președintele APG a calificat declarațiile lui Șor drept un „fake” și „aberații complete”.

După trei tentative eșuate, bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a confirmat public pe 21 august că a înaintat spre aprobare o nouă componență a Comitetului Executiv al autonomiei. Potrivit lui Guțul, au fost înlocuiți toți candidații care nu cunoșteau limba găgăuză. Într-o postare publică, aleasa poporului a făcut apel la membrii Adunării Populare a Găgăuziei să aprobe cât de curând noua componență a Executivului de la Comrat, așa cum prevede legea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: