Gagauzia

Autoritățile de la Comrat vor să ofere licențe posturilor TV și de radio ocolind deciziile CA? Reacția Consiliului Audiovizualului

Ana-Maria Dolghii
| 27 iunie, 2024
20:51

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei noi proceduri de licențiere a posturilor TV și de radio din autonomie. Iar asta în condițiile în care Consiliul Audiovizualului (CA) este singura autoritate care emite licențe pentru difuzarea posturilor de televiziune și radio din Moldova. Președinta CA, Liliana Vițu, și opt ONG-uri de media au criticat inițiativa, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei”.

Proiectul de lege adoptat de APG

Pe 25 iunie, APG a adoptat în prima lectură amendamente la legea locală care reglementează activitatea instituțiilor mass-media audiovizuale. Printre altele, se instituie o nouă procedură de licențiere a activității posturilor TV și de radio din Găgăuzia, care constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTAG, contra cost, a unei autorizații numite Izin.

Ce spune președinta CA

Într-un comentariu pentru Media Azi, președinta CA, Liliana Vițu, menționat că acest mecanism „paralel” de acordare a licențelor pentru posturile de televiziune și radio o încercare de a „eluda” deciziile instanțelor de judecată națională, prin care Legea UTA Găgăuzia cu privire la licențierea unor genuri de activități, adoptată de APG, s-a declarat ilegală. Vițu califică inițiativa autorităților găgăuze drept o încălcare a legii, deoarece singura autoritate competentă de a elibera acte permisive în domeniul audiovizual în Republica Moldova este CA.

„Înlocuirea licenței de emisie cu așa-numitul permis Izin, în baza căruia vor putea funcționa furnizorii de servicii media audiovizuale din UTAG, creează riscul iminent de apariție (sau continuare a activității) a unor servicii de televiziune și de radiodifuziune sonoră plasate în afara câmpului legal”, a spus Liliana Vițu.

Reacția ONG-urilor de media

De asemenea, opt ONG-uri de media au publicat o declarație comună în care au criticat inițiativa APG, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei” din regiune. ONG-urile au subliniat că Găgăuzia poate fi administrată în temeiul actelor normative ale Adunării Populare doar în cazul în care acestea nu contravin Constituției și legislației Republicii Moldova. Iar conform legii, CA este unica autoritate investită prin lege să decidă asupra acordării actelor permisive de difuzare a unui anumit serviciu media audiovizual.

„Instituirea unor mecanisme parale de autorizare, precum Izinul, din partea autorităților UTAG, constituie o tentativă de eludare a regimului de autorizare existent și contravin legislației statului, precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”, au comunicat ONG-urile.

Astfel, semnatarii au solicitat autorităților de la Comrat să retragă proiectul de lege.

Declarația a fost semnată de:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Asociaţia Presei Independente;
– Asociația Presei Electronice;
– Comitetul pentru Libertatea Presei;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– RISE Moldova;
– Centrul „Acces-info”;
– Asociația Media Guard.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

APG, CA, inițiativă, licențe, Liliana Vițu, ONG-uri de media, posturile TV, proiectul de lege, top

Știri similare

Politică

Popșoi a vorbit despre pacea în Ucraina cu emisarul lui Trump: „Moldova rămâne ferm alături de poporul ucrainean”

Viață

Noul ministru al Sănătății nu este de acord cu Ala Nemerenco: spune „nu” comasării spitalelor

Viață

„Mi se reproșează că sunt fiul tatălui meu”. Rectorul UTM, reacție la criticile legate de prelungirea mandatului

Mihaela Conovali
| 5 decembrie, 2025
11:12

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa, în contextul modificărilor propuse de Ministerul Educației, care, în rezultat, îi pot prelungi mandatul de rector. Potrivit lui Bostan, se recurge „la acest atac” din „frustrări personale sau o simplă invidie”.

„Niciodată nu am crezut că voi ajunge să mă justific în public pentru ”că sunt fiul tatălui meu”. În ultimele luni am fost ”criticat” de unii pe rețele de socializare, iar aceste ”critici” în mare parte erau cauzate de fuziunea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică sau a deciziei asumate de candida în alegerile parlamentare”, a spus rectorul UTM.

Bostan a menționat că, acum câteva zile, după anunțul Ministerului Educației cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, „aceste atacuri au fost reluate”. „De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez ”ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani”. Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului, și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți”, a adăugat rectorul UTM.

El a mai spus că, „în lipsa unei critici” a activității sale profesionale, „se insinuează perfid” că realizările sale personale sunt datorate tatălui său, care a fost rectorul universității. Totodată „se insinuează că alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțați”. „De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală”, a declarat Bostan.

În continuare, Bostan a spus că, în cei aproape 10 ani de când se află la conducere, „UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltare”. „Am reușit multe împreuna cu echipa managerială. (…) Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper că am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM”, a declarat Bostan, adăugând că, astăzi, UTM „este cea mai digitalizată universitate din țară” și, totodată, „crește numărul studenților inclusiv a celor internaționali”.

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție.

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 44 de ani contravine principiilor de democrație. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, declara Galbur.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

În reacție la critici, ministrul Dan Perciun a declarat că modificarea propusă prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în această funcție.