noi.md/imagine simbol

Autoritățile de la Comrat vor să ofere licențe posturilor TV și de radio ocolind deciziile CA? Reacția Consiliului Audiovizualului

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei noi proceduri de licențiere a posturilor TV și de radio din autonomie. Iar asta în condițiile în care Consiliul Audiovizualului (CA) este singura autoritate care emite licențe pentru difuzarea posturilor de televiziune și radio din Moldova. Președinta CA, Liliana Vițu, și opt ONG-uri de media au criticat inițiativa, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei”.

Proiectul de lege adoptat de APG

Pe 25 iunie, APG a adoptat în prima lectură amendamente la legea locală care reglementează activitatea instituțiilor mass-media audiovizuale. Printre altele, se instituie o nouă procedură de licențiere a activității posturilor TV și de radio din Găgăuzia, care constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTAG, contra cost, a unei autorizații numite Izin.

Ce spune președinta CA

Într-un comentariu pentru Media Azi, președinta CA, Liliana Vițu, menționat că acest mecanism „paralel” de acordare a licențelor pentru posturile de televiziune și radio o încercare de a „eluda” deciziile instanțelor de judecată națională, prin care Legea UTA Găgăuzia cu privire la licențierea unor genuri de activități, adoptată de APG, s-a declarat ilegală. Vițu califică inițiativa autorităților găgăuze drept o încălcare a legii, deoarece singura autoritate competentă de a elibera acte permisive în domeniul audiovizual în Republica Moldova este CA.

„Înlocuirea licenței de emisie cu așa-numitul permis Izin, în baza căruia vor putea funcționa furnizorii de servicii media audiovizuale din UTAG, creează riscul iminent de apariție (sau continuare a activității) a unor servicii de televiziune și de radiodifuziune sonoră plasate în afara câmpului legal”, a spus Liliana Vițu.

Reacția ONG-urilor de media

De asemenea, opt ONG-uri de media au publicat o declarație comună în care au criticat inițiativa APG, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei” din regiune. ONG-urile au subliniat că Găgăuzia poate fi administrată în temeiul actelor normative ale Adunării Populare doar în cazul în care acestea nu contravin Constituției și legislației Republicii Moldova. Iar conform legii, CA este unica autoritate investită prin lege să decidă asupra acordării actelor permisive de difuzare a unui anumit serviciu media audiovizual.

„Instituirea unor mecanisme parale de autorizare, precum Izinul, din partea autorităților UTAG, constituie o tentativă de eludare a regimului de autorizare existent și contravin legislației statului, precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”, au comunicat ONG-urile.

Astfel, semnatarii au solicitat autorităților de la Comrat să retragă proiectul de lege.

Declarația a fost semnată de:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Asociaţia Presei Independente;
– Asociația Presei Electronice;
– Comitetul pentru Libertatea Presei;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– RISE Moldova;
– Centrul „Acces-info”;
– Asociația Media Guard.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: