noi.md/imagine simbol

Autoritățile de la Comrat vor să ofere licențe posturilor TV și de radio ocolind deciziile CA? Reacția Consiliului Audiovizualului

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei noi proceduri de licențiere a posturilor TV și de radio din autonomie. Iar asta în condițiile în care Consiliul Audiovizualului (CA) este singura autoritate care emite licențe pentru difuzarea posturilor de televiziune și radio din Moldova. Președinta CA, Liliana Vițu, și opt ONG-uri de media au criticat inițiativa, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei”.

Proiectul de lege adoptat de APG

Pe 25 iunie, APG a adoptat în prima lectură amendamente la legea locală care reglementează activitatea instituțiilor mass-media audiovizuale. Printre altele, se instituie o nouă procedură de licențiere a activității posturilor TV și de radio din Găgăuzia, care constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTAG, contra cost, a unei autorizații numite Izin.

Ce spune președinta CA

Într-un comentariu pentru Media Azi, președinta CA, Liliana Vițu, menționat că acest mecanism „paralel” de acordare a licențelor pentru posturile de televiziune și radio o încercare de a „eluda” deciziile instanțelor de judecată națională, prin care Legea UTA Găgăuzia cu privire la licențierea unor genuri de activități, adoptată de APG, s-a declarat ilegală. Vițu califică inițiativa autorităților găgăuze drept o încălcare a legii, deoarece singura autoritate competentă de a elibera acte permisive în domeniul audiovizual în Republica Moldova este CA.

Înlocuirea licenței de emisie cu așa-numitul permis Izin, în baza căruia vor putea funcționa furnizorii de servicii media audiovizuale din UTAG, creează riscul iminent de apariție (sau continuare a activității) a unor servicii de televiziune și de radiodifuziune sonoră plasate în afara câmpului legal”, a spus Liliana Vițu.

Reacția ONG-urilor de media

De asemenea, opt ONG-uri de media au publicat o declarație comună în care au criticat inițiativa APG, calificând-o drept o încercare de a „submina libertatea presei” din regiune. ONG-urile au subliniat că Găgăuzia poate fi administrată în temeiul actelor normative ale Adunării Populare doar în cazul în care acestea nu contravin Constituției și legislației Republicii Moldova. Iar conform legii, CA este unica autoritate investită prin lege să decidă asupra acordării actelor permisive de difuzare a unui anumit serviciu media audiovizual.

Instituirea unor mecanisme parale de autorizare, precum Izinul, din partea autorităților UTAG, constituie o tentativă de eludare a regimului de autorizare existent și contravin legislației statului, precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”, au comunicat ONG-urile.

Astfel, semnatarii au solicitat autorităților de la Comrat să retragă proiectul de lege.

Declarația a fost semnată de:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Asociaţia Presei Independente;
– Asociația Presei Electronice;
– Comitetul pentru Libertatea Presei;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– RISE Moldova;
– Centrul „Acces-info”;
– Asociația Media Guard.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: